Alegerile regionale din Germania au stârnit îngrijorare în multe țări democratice din Europa, poate mai puțin în Statele Unite, Italia și Austria, ca să enumerăm doar câteva, mai atipice. În Saxonia-Anhalt, partidul de extremă dreapta Altenativa pentru Germania (AfD) este favorit detașat și ar putea ajunge, pentru prima dată, la guvernarea unui land german.
Surpriza este pentru cei care au urmărit prea puțin evoluția politică și demografică a Europei, din ultimele decenii. Rezultatul scandalos se datorează tot unui cancelar german, fost lider informal al Europei, într-o vreme recentă în care Germania dicta (încă) direcțiile principale ale bătrânului continent, în special cele referitoare la migraționism și permisivitatea guvernelor europene în această chestiune. Numele său e Angela Merkel.
Într-o vizită recentă în România, fostei doamne de fier a Germaniei i s-a mulțumit pentru „păstrarea moștenirii evreiești și pentru renașterea vibrantă a vieții evreiești în întreaga Europă”. Nimic mai puțin adevărat! Dar pentru germani și cetățenii țărilor din jur, pe care le-a inspirat (Franța, Belgia, țările nordice, în primul rând), politica sa permisivă, în fața valului migraționist din țări musulmane a nemulțumit profund populația conservatoare și tradiționalistă. În primul rând pentru că mulți dintre cei nou veniți nu s-au integrat, iar o parte din ei s-au radicalizat și au declanșat multe din atentatele teroriste din Germania – cum a fost cel de la Berlin – si Franța, Paris și Nisa, 2016.
Sigur, doamnei Merkel nu i se poate atribui o vină morală pentru aceste atrocități, din inima Europei. Dar sunt suficiente, ca argumente, pentru ascensiunea extremei drepte în Germania, Franța, Italia, Austria, chiar și România. Deși la noi nu a existat un asemenea val migraționist (în principal din cauza situației economice inferioare restului Europei, dar și datorită activității serviciilor române de informații, impecabile), inspirația adusă de partidele de extremă dreaptă din Europa este incontestabilă.
Creșterea valului de antisemitism în Europa, inclusiv în România, nu are legătură doar cu evoluția evenimentelor din Orientul Mijlociu. El este legat și de animozitatea crescândă a europenilor (inclusiv din vechiul bloc comunist) față de „străini”, fără a face deosebire între cei care au contribuit și contribuie încă la dezvoltarea țărilor respective (cum sunt și evreii europeni) și cei care au venit să schimbe regulile locului și să se radicalizeze.
De aceea, rezultatul alegerilor din Germania îi va afecta nu numai pe migranții ilegal (cel puțin, poate și pe cei chiar născuți acolo, din părinți emigranți), dar și pe cei care nu seamănă cu populația băștinașă. Ca să nu mai vorbim de apartenența religioasă. Rămâne de văzut cât se va răsfrânge și ce efect va avea și asupra unora, dar și a celorlalți.
