Taxa pe tranzacțiile bancare ar putea prevedea un comision de 1 leu pe tranzacție pentru sumele sub un anumit plafon și de 3 lei pentru cele peste acest nivel, banii urmând să fie virați direct în bugetul de stat, nu la băncile emitente. Excepție ar putea face plata facturilor uzuale, precum telefonie, gaze, energie electrică sau cablu, însă măsura controversată a stârnit critici.
Experți în domeniu consideră această măsură o taxă ascunsă, care ar descuraja plățile electronice și ar afecta atât populația, cât și mediul de afaceri, în loc să combată evaziunea fiscală. Modelul acestui soi de taxă provine din Ungaria, unde, din 2009, s-a instaurat o taxă similară, însă experiențele internaționale arată că astfel de măsuri pot avea efecte negative asupra fluxului de plăți și agilității economice. Este o imbecilitate fiscală, așa cum consideră și președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est, Daniel Moraru:
„La ce mi-au auzit urechile în această perioadă, mai că-ți vine s-o tai în munți sau unde vezi cu ochii… Observ totuși că nimeni nu prinde esența. Avem discuții politice, dar nu avem nici un fel de analiză. De impact, mă refer. Din partea mea, guvernul poate să fie condus și compus din marțieni. Șocant este că avem discuții, în loc să avem ceea ce trebuie – Analize de impact! Orice om întreg la cap, mai ales unul cu responsabilități, face așa ceva: dacă iau măsura X, se întâmplă Y și Z? Sau Q? Sau ce o fi… Este incredibil că se discută de măsuri fiscale fără nici un fel de impact bugetar, economic sau social! Aproape că ai crede că țara asta nu este reală… Cum poți să decizi și să institui o măsură fără să știi ce efect posibil ar putea să aibă? Dacă efectul negativ este unul… să zicem, care lovește în colectare? Păi din ce austeritate ieșim dacă vom avea o colectare mai slabă și ne înfundăm mai tare? Recomand să renunțăm la popcorn și să ne gândim la centurile de siguranță”, a spus Moraru.
