În sfârșit se întrezărește o rază de speranță: se achiziționează zeci de milioane de teste de salivă, pentru testarea elevilor la începutul orelor.
E clar, riscul de infectare o să scadă văzând cu ochii, virusul o s-o ia la goană în trap-galop. Deja am o imagine idilică: doamna învățătoare, la prima oră, înconjurată de puștii de la Pregătitoare, toți pregătiți de testare. Îi cheamă pe rând, că trebuie sa respectăm regulile de distanțare, nu? Clasa are cam 30-35 de elevi, cam atâția sunt în școlile din București.
Ionică, vino puiule la testare! Uite, aici dezinfectantul, că doar ne dezinfectăm pe labuțe înainte să atingem masca, corect?! Așa, acum scuipă tu aici frumușel în acest recipient, iar în timp ce scuipi, împrăștii și niște picăturele pflügge cu virusul ăsta năzdrăvan, cu care tu deja ești infectat. Nu de alta, dar v-am învățat să fiți generoși și, din ce aveți, să dați și la ceilalți. Gata, bravo Ionică, ai reușit; acum, ia sa vedem, folosim testul asta neomologat pe nicăieri prin lume, că deh, ăștiălalți nu-l au pe ilustrul nostru ministru drept far călăuzitor. Ei, pe bune, cum sa dea rateuri, doar testele astea rapide dau la greu rateuri pe Delta, astea de salivă sunt mai ceva ca PCR-ul, ce mai, depășesc și cultura de virus pe oua embrionate.
Gata, clasă, v-am testat pe toți, ne putem apuca de ore. Cum, a sunat clompoțelul, au trecut cele 4 ore? Ei, nu-i bai, macar v-am testat, doar nu mai vreți să și invățati! Puteți pleca acasă – va doresc succes, poate reușiți să nu vă infectați prin tramvai, în timpul excursiei de vreo oră spre casă, la o incidență undeva pe la 14 la mie și cu juma de călători cu masca în bărbie și scuipând în stânga-dreapta.
Ne revedem mâine la școală, primul lucru: ne jucăm din nou de-a testarea. Noroc ca nu mai sunt comuniștii, să cântăm Trei Culori la începutul orelor, așa avem timp berechet sa scuipilim covidu’ în păhărel. Baftă!
