Azi am plecat la 06:46 de-acasă din Eforie și am făcut sub 20 de minute până la birou… Începuse să se aglomereze, cred că dacă plecam cu 10 minute mai târziu, ajungeam într-o oră.
Acum, ce să spun… eu sunt convins că ce se face prin Constanța trebuia făcut de multă vreme. Străzi, trotuare, tubulatura sistemului de încălzire, toate sau mai toate praf… Okay, s-au apucat de toate, asta e, bine că s-au apucat… Nemulțumiți cum suntem, nu putem să nu vedem că se lucrează peste tot, și, a opta minune a lumii, se muncește inclusiv duminica, ceea ce eu nu am mai văzut de 33 de ani în orizontul apropiat.
Partea proastă este că și când va fi să se termine intervențiile la arterele pe unde ne chinuim acum să încăpem toți cu tot cu utilaje și camioane și nu mai știu ce, situația va fi exact la fel și pe viitor. Până nu se vor interzice construcțiile de orice fel pe orice spațiu liber rămas în Constanța, până nu reapare o gândire urbanistică în Constanța în beneficiul constănțenilor și nu în beneficiul investitorilor din județele învecinate, până nu apar niște intrări noi în oraș, nu ne facem bine.
Proiectul litoralului românesc gândit de Cezar Lăzărescu la sfârșitul anilor ’50, care a stat la baza bijuteriei în care am crescut și pe care o regretăm astăzi, a fost elaborat de câteva sute de arhitecți din regiunea Dobrogea… Proiectul de refacere a Constanței are nevoie de multe minți luminate care să încerce să mai astupe din cicatricile făcute de lăcomie, dezinteres, incompetență, în special în epoca Mazăre și post-Mazăre.
Mă îndoiesc că un arhitect șef care își negociază aprobările pentru mizerii de construcții sau pentru ne-mizerii de construcții prin contracte de consultanță poate rezolva ceva din coșmarul ăsta.
