De două zile, în presa centrală și o publicație locală – Info Sud Est – e un întreg iureș legat de declarațiile mirobolante ale actualului primar al Constanței, referitoare la figura „controversată” (?!) a mareșalului Ion Antonescu și a faptului că o stradă din Constanța îi poartă numele.
În realitate, nu există nicio controversă: poate doar între revizioniști, falși patriotarzi, naționaliști antisemiți și nostalgici de dreapta. Cum pare să fie și cazonul nostru.
Primarul Vergil Chițac (PNL) a declarat pentru G4Media că în jurul figurii și rolului jucat de Ion Antonescu în istoria României există ”evaluări diverse, chiar contradictorii, polemici și controverse”. Chițac a invocat rolul pe care mediile academice și istoricii din Constanța ar trebui să îl aibă în vederea unui verdict cu privire la schimbarea numelui străzii, pentru a evita ”abordările amatoriste”.
Ce spun istoricii sănătoși la cap
Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din Constanța, a declarat pentru G4Media că intenția lansării unei dezbateri referitoare la responsabilitatea lui Ion Antonescu față de soarta evreilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ”induce existența unei îndoieli cu privire la realități cunoscute de întreaga comunitate științifică. Este vorba despre politica antisemită, desfășurată în timpul dictaturii lui Ion Antonescu (1940-1944). Documentele de arhivă, declarațiile politice ale perioadei (indiferent de nivelul de la care au fost făcute) fac dovada punerii în aplicare a unei variante antisemite românești, cu scopul eliminării acestei comunități etnice. O soluție finală cu o altă denumire: “curățarea terenului”, dar care a inclus întreaga gamă de măsuri represive: confiscarea averii, limitarea și suspendarea celor mai elementare drepturi, deportarea și, în fine, asasinatul în masă.
Pogromul de la Iași (iunie-iulie 1941), „trenurile morții” care au urmat, represiunea de la Odesa (octombrie 1941), deportările evreilor din Bucovina și Basarabia în Transnistria (după iulie 1941) sunt mărturia tragică a aplicării acestei soluții până la ultima consecință. Faptul că trenurile românești nu au mai ajuns în lagărele de concentrare naziste (deși planuri au întocmite împreună cu reprezentanți ai Germaniei naziste) nu compensează aplicarea variantei românești a soluției finale.
Responsabilitatea, după cum demonstrează inventarul de mărturii menționat mai sus, aparține, conducerii statului român din acea perioadă, fără putință de exonerare, în fața realităților tragice”, a declarat decanul Facultății de Istorie și Științe Politice de la Universitatea ”Ovidius” Constanța pentru Info Sud Est și G4Media.
Păstrarea sau acordarea numelui Ion Antonescu unor străzi încalcă legea
Potrivit articolului 13 al OUG 31/2002, articolul 13(1) „Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.”
În mai 2008, Înalta Curtea de Casație și Justiție a respins un recurs împotriva condamnării lui Antonescu în 1946 pentru crime împotriva omenirii. Astfel, judecătorii instanței supreme au admis recursul formulat de procurori în procesul în care s-a cerut reabilitarea numelui mareșalului Ion Antonescu și au respins definitiv cererea de revizuire.
O instituție a GUVERNULUI ROMÂNIEI dă de pământ cu primarul Chițac
Azi 16 februarie, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, Elie Wiesel – instituție subordonată Guvernului României a emis un comunicat: „Este tulburător că primarul din Constanța, Vergil Chiţac, consideră facultativă legea care interzice denumirea străzilor după criminali de război!
„Elie Wiesel” dezaprobă reacția primarului municipiului Constanța, referitor la schimbarea denumirii străzii Mareșal Ion Antonescu din oraș. Este tulburător că primarul municipiului Constanţa, domnul Vergil Chiţac, consideră facultativă legea care interzice denumirea străzilor după criminali de război. Pentru acesta, Ion Antonescu are parte de „evaluări diverse, chiar contradictorii, polemici şi controverse” (?!?). Edilul ar trebui să știe că nu există nicio controversă în privinţa rolului pe care Ion Antonescu l-a avut în elaborarea şi punerea în aplicare a politicii de stat care a dus la exterminarea a cel puţin 280.000 de evrei românişi ucraineni şi a peste 11.000 de romi. Ion Antonescu a fost judecat şi găsit vinovat de crime de război în 1946.
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a trimis încă din 2014 mai multe adrese prezentând situaţia de ilegalitate în care se găseşte instituţia condusă în prezent de domnul Chiţac. (este cunoscut că primarul Mazăre era un admirator al Mareșalului… n.n.)
Este cu atât mai sfidătoare poziţionarea domnului Chiţac, cu cât acesta aparţine unei formaţiuni politice care-şi preţuieşte trecutul democratic. În timpul regimului dictatorial al lui Ion Antonescu înaintaşii politici ai domnului primar au transmis conducătorului statului român că modul în care erau trataţi evreii şi romii este criminal. Din păcate, domnul primar Chiţac nu şi-a însuşit acest episod din istoria propriului partid.”
Speriat de consecințe sau conștient de gafa monumentală
Chițac (PNL), a transmis, luni seară, o rectificare referitoare la poziția sa față de schimarea numelui străzii Ion Antonescu din municipiu, unul dintre ultimele locuri din România unde străzile poartă numele unor persoane condamnate pentru crime de război. Primarul a revenit asupra declarației din articolul referitor la ezitarea lui Chițac de a schimba numele străzii Ion Antonescu și a subliniat că ”nu ezită să schimbe numele străzii”, dar că are nevoie de puncte de vedere pentru începerea demersului, fiind un act „strict procedural”.
Articolele integrale aici și aici.
Consecvenţa este ultimul adăpost al celui lipsit de imaginaţie. A spus-o Oscar Wilde, care era un tip elegant. Aici nu e cazul. Eu știam una cu consecvența prostului.
