La o lună de la începerea cursurilor anului școlar 2025–2026, Asociația Comunitatea pentru excelență în management școlar (CEMS) i-a întrebat pe directori cum se simt și cum a fost pentru ei această perioadă. Starea de spirit a acestora este marcată de un amestec de epuizare, frustrare și o scădere a motivației, determinate de volumul mare de sarcini administrative și de incertitudinile legislative.
Prima lună a fost percepută ca fiind mai dificilă și mai solicitantă comparativ cu anii precedenți:
– dinamica rolurilor de director și de profesor: obligația de predare afectează capacitatea de a se concentra pe managementul strategic și planificarea pe termen lung – peste jumătate dintre respondenți au norma minimă de predare de 10 ore (50,7%), iar pentru restul aceasta crește până la 18 ore inclusiv;
– volumul de muncă: începutul de an școlar, chiar și fără schimbări majore, este întotdeauna aglomerat, dar presiunea de a implementa noi reglementări și de a gestiona comasările și noile norme didactice a adăugat o încărcare considerabilă – 68,1% dintre directori resimt acest început de an școlar ca fiind cel mai dificil dintre ultimii ani.
Prima lună de școală a fost percepută ca fiind sufocantă și supraaglomerată, cu un volum excesiv de sarcini, de multe ori „fără precedent” sau „mult mai grea” decât în anii anteriori. Un accent puternic este pus pe presiunea birocratică și multitudinea de documente, activitatea fiind percepută ca „haotică și plină de hârtii” și de situații urgente, cu „termene foarte scurte”. În comparație cu anii trecuți, luna a fost marcată de o creștere a numărului de sarcini și de stres, generat în special de implementarea măsurilor de austeritate, de noile reglementări și de necesitatea de a gestiona „bursele sociale” și alte programe sociale.
Rolul de profesor afectează capacitatea de îndeplinire a sarcinilor de management și planificare strategică pentru 78,5% dintre directori, iar pentru 43,8% dintre ei afectarea este apreciată ca fiind severă: „Sunt sarcini și urgențe la care nu am putut răspunde în timp util. Am crezut că nu va fi complicat, dar cele 10 ore înseamnă 2 zile în care nu pot fi director.”
Directorii au răspuns că, în contextul ajustărilor de investiții în educație, sarcina de a menține un nivel ridicat de motivație și de implicare în rândul cadrelor didactice a devenit extrem de dificilă (43,8%) sau mai dificilă (35,4%)*.
*Chestionarul a fost aplicat înainte de decizia Guvernului României de a nu acorda tranșa aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii, scadente până la 31 decembrie 2025 și care nu au fost plătite până la data intrării în vigoare (OUG 52/2025). Sumele au fost calculate la începutul lunii septembrie și Ministerul Educației și Cercetării avea încă buget pentru ele.
Motivați, dar epuizați
Datele colectate în cadrul chestionarelor CEMS pentru începutul anului școlar 2025– 2026 evidențiază manifestarea unui nivel încă bun de implicare profesională – 32,6% dintre directori se simt implicați și motivați să își îndeplinească sarcinile complexe, iar 34,7% dintre ei au dat un răspuns neutru.
46,5% dintre respondenți au sentimentul că nu sunt apreciați pentru efortul depus în rolul de director. Când directorii nu se simt recunoscuți de către autorități sau comunitate, motivația și entuziasmul de a îndeplini sarcinile complexe scad. Răspunsurile evidențiază însă o bună capacitate de automotivare a directorilor: 38,9% dintre ei au răspuns cu „acord” sau „acord total” la afirmația că „simt bucurie/entuziasm la fel de mare** să merg la școală și să interacționez cu elevii, colegii și părinții.”
** Prin comparație cu anii școlari precedenți.
Îngrijorător este că, în ceea ce privește nivelul de epuizare profesională (burnout), majoritatea respondenților, 85%, au raportat valori situate în zona superioară a scalei (4 sau 5, din 5). Acest rezultat indică o percepție accentuată a stresului și oboselii acumulate, mai ales în contextul volumului crescut de responsabilități și al cerințelor administrative din debutul de an școlar.
O explicație pentru nivelul înalt de epuizare poate fi și faptul că deși respondenții au manifestat un grad înalt de implicare și motivație profesională, echilibrul între viața profesională și cea personală este perceput ca fragil – 63,2% sunt în „dezacord” sau „dezacord total” cu afirmația „Simt că am un echilibru rezonabil între viața profesională și cea personală”.
