Te îndepărtezi de lucrurile la care credeai că nu vei renunța niciodată și faci lucruri pe care nu credeai că le vei face vreodată. Te întrebi cine ești tu cu adevărat și este normal. E greu să renunți la credințe create de tine și de alții și să opui rezistență la cele noi pe care le simți, dar ți-e teamă să le dai aripi.
M-am cuibărit cuminte în balansoarul din lemn curbat așezat în fața șemineului. Priveam pe fereastră purpura care îmbrăcase cerul și zâmbeam la gândul că...