13.4 C
Constanța
luni, 27 mai 2024

O radiografie a românului în străinătate

spot_img

Trebuie citit

spot_img

După doi ani de pauză  de vacanțe și călătorit, acum înainte ca Omicronul să ne bage din nou în case am reușit să evadăm într-un city break la Roma. Nu o să vă povestesc despre Orașul Etern și despre minunățiile încărcate de istorie și cultură. Sunt tot acolo, la fel de spectaculoase la fiecare revedere.

Poate am uitat, poate nu am aflat niciodată până acum ce înseamnă turistul român și cum este el privit prin străinătățuri. Purtăm stigmatul despre care auzisem doar povești. Ohooo și încă ce-l purtăm! Simțit, verificat și reconfirmat în multiple rânduri.

Dar să le luăm pe rând.

Italienii

Toate bune și frumoase până află de unde ești. Ajungem la cazare, eu și copilul, și domnul de la recepție ne întâmpină așa cum se cuvine cu un zâmbet larg pe față, mno, scrie în contractul de muncă faptul că trebuie să fie amabil și cu rânjet pe față. Dar asta se întâmplă până ne vede pașapoartele pentru check-in.

Brusc o sprânceană se ridică, hlizeala stupidă îi dispare de pe chip iar tonul vocii devine grav și ostil. Nimic din prietenia cu care ne-a întâmpinat, nimic din amabilitatea de a ne prezenta și nouă diverse informații așa cum o făcuse 5 minute înainte cu alți turiști cazați înaintea noastră.

Fața i se schimonosește și mai tare la auzul că plătim cash. Adică banii de hârtie „ nu e buni” sau de ce mofturile astea? Îi ia, îi întoarce pe toate părțile să vadă că nu sunt hârtie igienică și fără alte politețuri ne întinde cheia de la cameră. Am trecut peste și l-am lăsat să se zbată în chinuri ca să afle de unde i-am ciordit sau pe ce centură i-am produs.

Dar asta nu e tot. De-a lungul aventurii noastre am tot avut parte de interacțiuni cu diverși vânzători, ospătari, taxatori de bilete la muzee. Întâmplător, părul blond și probabil procentul ăla de lipoveancă din sânge îi făcea să creadă că sunt „ruski” sau „polski” că mă abordau ]n alte limbi. Fii-miu în naivitatea lui specifică copiilor răspundea cu mândrie în piept că e român la întrebarea “Where are you from?”

Lecție de viață învățată pe pielea lui. A avut ocazia să vadă ce înseamnă o față căzută și o schimbare de atitudine transpusă în felul în care am fost serviți sau ghidați. Ochii ațintiți pe solnițele de la masă ca nu cumva să ajungă în poșetă și restul adus până la ultimul cent. Or fi avut scandaluri cu concetățeni de-ai noștri sau știu despre situația economică din țara noastră?

Românii

Pentru că Roma este o destinație turistică aflată în topul preferințelor românilor și pentru că eram oricum în perioada minivacanței de 1 decembrie, erau evident și foarte mulți români. Îi vedeai la cele mai cunoscute obiective turistice sau prin magazinele și restaurantele din vecinătate.

Apoi, nu știu alții cum sunt dar eu dacă sunt pe meleaguri străine și aud graiul meu românesc, am așa o zvâcnire de bucurie și am tendința să mă duc să-mi abordez românașii, să îi întreb de unde sunt, ce fac pe acolo, cât stau, chestii de astea care țin de a fi sociabil și prietenos.

Numai că “românii se au ca frații” este doar o dulce amăgire cu care suntem îndoctrinați. În realitate fugim , ne uităm chiorâș unii la alții sau ne dăm cel mai dezagreabil ignor pe care îl poți trăi vreodată.

Fontana di Trevi

Vrem și noi o poză împreună. Selfie-stickul uitat la hotel. Aud dulcea limbă românească la un cuplu care încinsese o ședință foto și mă gândesc să îi abordez.  “Buna, ne faceti si noua o poză, vă rog?” Șoc și groază! Dispreț și lehamite! Scanat din cap pană în picioare, privit suspicios, țac, pac, poză. Niciun alt dialog. Nici mulțumesc-ul n-au mai stat să-l primească în disperarea de a se îndepărta cât mai repede.

Restaurant

Masa vecină: români. Trăncănesc într-o veselie. Eu la masa mea la fel de tare ca să mă fac auzită și să văd dacă primesc atenție. Se face liniște în sală, masa vorbăreață nu mai zice nimic. Stau cu ochii în farfurii și molfăie. Numai un puști îi șoptește lui ta-su: `tati ăia (adic[ noi) sunt tot români”. Mucles. Fiecare cu a mă-sii. E de porc să te bagi în seamă cu semenii tăi când ești în vacanță. Ar putea Doamne ferește lumea să creadă că suntem un popor unit, iubitor de neam și țară. Mai era și 1 Decembrie.

Alte neamuri și nații aflate pe acolo

Pentru cine nu știe Roma este plină de marocani, somalezi, etiopieni și alții de prin Africa veniți să câștige un “ ban cinstit”pe seama și naivitatea turiștilor. Ei sunt „lucrătorii comerciali” care stau pe la Colloseum sa îți vândă suveniruri marca “ Dragonul Roșu” de Italia, că sigur au și ei așa ceva.

Metoda este una clasică. Te abordează cu o poveste siropoasă, despre cât de greu este în țara lui și cum și-a lăsat nevasta gravidă acolo ca el să întrețină familia. S-a încercat și cu noi. În timp ce ne povestea moartea căprioarei  ne băga sub nas tot felul de prostii, ba chiar ne-a prins și niște brațări pe mână ca să fie sigur că de jenă nu îl vom refuza. Numai că deh, Românica te ajută să faci un obraz mai gros și să nu cazi în astfel de capcane pe care le știi prea bine, că tu le-ai inventat.

Așa că la un simplu „We are from Romania”, omul și-a strâns marfa și a plecat cât ai zice Hakuna Matata.

Știa el ce știa.

În concluzie, călătoriți dragii mei. Călătoriți cât puteți și bucurați-vă de vacanță și că sunteți români.

spot_img

Articole similare

- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Ultimele stiri