25.4 C
Constanța
luni, 17 iunie 2024

O echipă de artiști, teoreticieni, antropologi și biologi a început cercetarea la Marea Neagră, pentru realizarea unui Muzeu al Litoralului Românesc

spot_img

Trebuie citit

Asociația Forumul Artelor Vizuale, alături de un grup transdisciplinar de artiști și
teoreticieni, în colaborare cu specialiști internaționali din domeniul digitizării,
prezervării și promovării artistice a arhivelor, a demarat un amplu proiect de
cercetare la Marea Neagră, având ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al
Litoralului Românesc. Antropologi, biologi, filosofi, alături de reprezentanți ai
școlilor superioare de artă sau științe umaniste din București, Cluj, Iași, își unesc
eforturile într-o cercetare care are ca scop cunoașterea și promovarea litoralului
românesc. Proiectul este realizat cu sprijinul comunității locale de colecționari de
artefacte și al organizațiilor culturale regionale. Pe termen lung, echipa urmărește ca
acest muzeu virtual să capete și un corp fizic, recontextualizând inițiative precum
muzeul de istorie interbelic înființat de dr. Horia Slobozeanu la Eforie Sud, în propria
casă.

Proiectul Arhivele Litoralului construiește strat cu strat, în imagini și narațiuni, așa numitul
oraș „Litoral” (Constantin Cioroiu, Ghid sentimental), regiunea care se întinde de-a lungul
țărmului mării și cuprinde viețile locuitorilor de sezon, dar și ale celor permanenți. În cărțile
poștale, orașul „Litoral” se vede de regulă de la malul mării, o întindere de nisip cu
construcții și oameni echipați după moda timpului lor pentru băile de aer ori de soare: cu
bonete, umbrele de dantelă, costume de mariner, chimonouri Chio Chio San sau slipuri
comuniste de supraelastic. În măruntaiele vieții cotidiene, intime, de dincolo de cărți
poștale și de loisir-ul „water front”, intrăm cu ajutorul fotografiilor de familie și al istoriei
personale a locuitorilor care povestesc cu plăcere despre strălucirea cazinoului pe apă de
la Eforie Sud, unic în România, și decăderea sa după iarna geroasă care, în 1928, a
transformat marea într-o sculptură de gheață, despre penuria de apă care era adusă cu
cisternele pe calea ferată și abundența vinului rece consumat pe vremuri cu plasa sau cu
butoiul, despre diminețile petrecute de copiii anilor 60-70 cărând bagajele turiștilor

germani, polonezi sau danezi și amiezile petrecute pe plajă investigând buncărele rusești
din beton sau jucându-se Poarca și Țările.
La Eforie Sud, cea mai veche stațiune, se suprapun straturi care adună peste 100 de ani
de viață, începând cu primul capitol de vilegiatură, scris de Ioan Movilă, avocat și om de
afaceri plecat din Moldova cu familie și acareturi, la finalul sec. al XIX-lea, pentru a investi
în ceea ce, pe 20 septembrie 1899, devenea stațiunea balneară și climaterică Movilă –
Techirghiol (bai calde de nămol, băi reci de lac și de mare). Sub noul nume Carmen Sylva,
în perioada interbelică stațiunea, cu ale sale hoteluri-han și grădini unde se asculta jazz și
se dansa până târziu (Camil Petrescu, Patul lui Procust), cu pavilion de muzică pe faleză,
teatru, muzeu de istorie și chiar un mic aeroport, devine “un vis frumos de artă și
îndrăzneală” (Ion Adam), o destinație “preferată marilor stațiuni din țări cu tradiție precum
Franța, Italia, Cehoslovacia, Elveția” (Victor Nicolai). Salutările de vară spre rude și
prieteni vor pleca apoi purtând ștampila Vasile Roaită, Eforie Sud, numele sub care a
respirat localitatea în comunism și postcomunism, cu o nouă înfățișare și schimbări
urbanistice care au transformat-o într-o stațiune populară pentru oamenii muncii. Astăzi ea
păstrează câte ceva din toate straturile anterioare de locuire, clădiri de patrimoniu, mărturii
și semne din diferite perioade istorice.

Lansată la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, cercetarea colaborativă și transdisciplinară
Arhivele Litoralului se va extinde în următorii doi ani către Constanța și 2 Mai urmărind
identificarea și digitizarea unui număr semnificativ de colecții de fotografii și cărți poștale,
obiecte și materiale documentare legate de băile de soare, aer și nămol. Acestora li se vor
adăuga esențiale informații cu privire la moravurile și poveștile vechilor stațiuni, rezultând
o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video și obiecte, care va cartografia, dezvoltarea
litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă și
postcomunistă. Pornind de la aceste documente, artiști invitați vor produce lucrări cu rol de
alternativă a istoriei oficiale. Arhivele Litoralului va funcționa ca instrument cultural și
educațional dedicat specialiștilor și publicului larg dar și ca hub de comunicare al
comunității locale cu specialiști naționali și internaționali.
Raluca Oancea, curatorul proiectului, declară în acest sens că “arhiva va constitui o istorie
subiectivă, o alternativă la narațiunile oficiale, în acord cu interpretările oferite de Michel
Foucault sau Hal Foster, filosofi și teoreticieni ai arhivelor, dar și un mod de relaționare al
comunităților multiculturale de pe litoral și un prilej de a lansa o filosofie a nămolului,
element de legătură la nivel corporal, social și articulație între Eros și Tanatos.”
Rezultatele acestor cercetări vor fi puse în discuție în cadrul unor ateliere și simpozioane
organizate în orașe ca Eforie Sud, Constanța, dar și în centre culturale din București, Cluj
sau Iași, la care vor fi invitați importanți artiști care lucrează cu arhive de imagini și sunet,
specialiști din domeniul arhivării cu prestigiu internațional, antropologi, biologi specializați
în flora endemică. Institutele culturale și reprezentanțele diplomatice partenere, precum
Centrul Ceh, Ambasada Suediei la București, vor iniția explorări în arhivele proprii și în
țările de origine, în încercarea de a găsi fotografii ale vacanțelor petrecute de cetățenii
străini pe litoralul românesc în perioada comunistă sau postcomunistă. Inițiativa vizează
pe termen lung realizarea unor legături strategice între comunități din diferite state ale
Europei, într-o perioadă în care unitatea este esențială.

Eforie Colorat a fost lansat, în anul 2021, ca un program cultural complex, dedicat turiștilor și
membrilor comunității locale, cât și comunității artistice sau grupurilor de ecologie la nivel național.
Cândva una dintre cele mai vizitate stațiuni din Europa, Eforie Sud a rămas un loc marginalizat,
aproape abandonat în cursul aventurii consumeriste iar grădina sa de vară, cu cel mai mare ecran
de proiecție de pe litoral, s-a deteriorat ajungând o ruină. Curățată prin efortul organizatorilor,
grădina își revendică acum funcția inițială de spațiu cultural și loc de întâlnire comunitar. Organizat
de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh și primăria Orașului Eforie și Radef
România Film, programul Eforie Colorat își propune revitalizarea spațiilor culturale de la malul
Mării Negre prin artă contemporană, organizarea de rezidențe și discuții. Eforie Colorat reunește
comunitatea artistică, decidenții din administrațiile locale și centrale, alături de grupurile activiste,
într-un efort comun de a formula soluțiile actuale de reabilitare, o oferta culturală alternativă și o
nouă șansă de dezvoltare.

Articole similare

- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Ultimele stiri