Simina Tănăsescu, judecător și totodată președinte al Curții Constituționale a României, este un nume care apare relativ rar în media. Rar, dar cu mare greutate, în împrejurări de importanță deosebită și deopotrivă temeinic camuflate. Faptul că informații privind demersuri ale sale, contrare statutului pe care îl deține, sparg zidul consiprativității, nu ține decât de faptul că unii jurnaliști, din ce în ce mai puțini, își cunosc bine meseria.
Potrivit EvZ, premierul interimar Ilie Bolojan a avut vineri, 14 august a.c., o întâlnire cu președinta Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu. Discuția menită a rămâne ferită de ochii publici a avut loc în biroul lui Mircea Abrudean de la Senat.
Motivul întâlnirii este unul lesne de bănuit
Ea a avut loc cu trei zile înainte ca judecătorii CCR să pronunțe deciziile privind obiecțiile de neconstituționalitate formulate împotriva Legii ANI atât de un grup de senatori, cât și de președintele Nicușor Dan. Foarte important, Simina Tănăsescu este raportor pe legea ANI. O regulă nescrisă face ca în general, deciziile CCR să fie conforme cu opinia raportorului.
Să n-o lungim, cuiele lui Pepelea sunt forjate din „Amendamentul Fritz” și din obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese pentru persoanele care au cu demnitarii „relații asemănătoare acelora dintre soți”. În primul caz, aplicarea unor sancțiuni în cazul aleșilor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese l-ar lăsa pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al orașului Timișoara. (…)
Simina Tănăsescu a reușit să dea vina pe PSD
Alt moment astral al înaltului magistrat? Printr-o combinație nedemnă de anvergura instituției CCR, Simina Tănăsescu a creat senzația că „Anularea Deciziei Biroului Electoral Central privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024” de către CCR, a fost determinată de votul judecătorilor propuși de PSD.
Decizia cu pricina a fost luată cu 5-2. Pentru că doi judecători au lipsit strategic: Simina Tănăsescu (propusă de Klaus Iohannis) și Livia Stanciu (propusă de Kaus Iohannis). Au rămas să mai voteze doar șapte. Pentru admiterea contestației au votat previzibil Marian Enache (propus de PSD), Bogdan Licu (propus de PSD), Attila Varga (propus de UDMR), Cristian Deliorga (propus de PSD) și Gheorghe Stan (propus de PSD). Împotrivă s-au pronunțat Laura Iuliana Scîntei (propusă de PNL) și Mihaela Ciochină (propusă de Klaus Iohannis).
Încă o recompensă, șefia CCR
Chiar dacă nu s-ar fi înregistrat cele două absențe, caz în care nu este greu de bănuit că cele două judecătoare ar fi votat alături de Iuliana Scîntei (PNL) și Mihaela Ciochină (Klaus Iohannis) consecința votului ar fi fost aceeași, una în favoarea admiterii contestației. Dacă însă votul judecătorului Attila Varga(UDMR) ar fi fost unul de respingere – UDMR-iștii pot fi imprevizibili, iar aranjamentele politice cu ei se pot răsturna la secundă – iar cele două judecătoare ar fi fost prezente, candidatura Dianei Șoșoacă nu ar mai fi fost respinsă.
Cele două judecătoare nu au absentat deloc întâmplător de la ședința CCR. Prin absență, s-a creat impresia că Diana Șoșoacă a fost blocată de PSD. Un an mai târziu, o nouă recompensă: pe 13 iulie 2025, avea să devină Președinte al Curții Constituționale a României. (…)
Berlinul ce-o zice?
Există și un mare risc în această ipoteză, acela ca Ilie Bolojan să supere Berlinul, cel care a investit atât de mult în pregătirea și legendarea lui Dominic Fritz. Supărare care însă ar putea fi mult diluată de faptul că investiția în Dominic Fritz se dovedește a fi una de un foarte scăzut profit pentru cei care l-au instruit și l-au plasat în spațiul românesc.
Mirel CUREA, Ev. Zilei
Întregul articol, AICI.
