România este pe ultimul loc în rândul ţărilor Uniunii Europene la capitolul democraţie şi pe locul 62 în lume, cu un scor de 6,45 – potrivit indexului anual al democraţiilor întocmit de grupul britanic The Economist. Ungaria și Bulgaria sunt înaintea României în acest clasament. Indexul este un clasament anual ce ia în calcul cinci criterii şi care ierarhizează anul acesta 167 de ţări.
Cele cinci criterii, pentru care scorul maxim este de 10, se referă la procesele electorale şi pluralism, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile. Pe baza acestor criterii, regimurile din diverse țări sunt clasificate în regimuri autoritare, regimuri hibride, democraţii deficitare şi democraţii depline.
Ultima analiză făcută de The Economist constată că mai mult de o treime din populaţia lumii (36,9%) trăieşte sub „regimuri autoritare”. Doar 8% din populație trăiește într-o „democraţie deplină”, clasamentul fiind condus ca și în anul precedent de Norvegia.
Cu un scor de 6,45, România se încadrează la „democraţii deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Austriei, considerată democraţie deplină), la care se adaugă Portugalia, Italia, Belgia, Grecia şi Cipru.
În clasamentul general, care cuprinde 167 de ţări, România ocupă locul 62, în timp ce Bulgaria este pe locul 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64),Polonia pe locul 47 (scor 7,04), iar Moldova pe locul 69, cu un scor 6,23. De altfel, scorul României oscilează între 6,38 şi 6,45 în anii 2017-2023, în toată această perioadă observându-se o scădere relativă a indexului în raport cu anul 2015 (6,68), dar şi o scădere mai consistentă, raportat la anii 2006/2007, când scorul începea cu cifra 7.
Dacă e să ne uităm la cei 5 indicatori măsuraţi, observăm că, în 2023, la capitolul proces electoral şi pluralism, ţara noastră stă cel mai bine, cu un scor de 9,17, de altfel, un indicator cu relevanţă relativă, dacă ne gândim la faptul că anul 2023 nu a fost unul electoral. Indicatorul funcţionarea guvernului este cotat la 6,43 (faţă de 5,36 în anul 2020), indicatorul participarea politică – 5,56 (faţă de 6,67 în anul 2020), cultura politică – 3,75 (în stagnare), iar libertăţile civile – 7,35 puncte (relativă stagnare).
În Europa există şase ţări cu „regim hibrid”: Turcia (locul 103, scor 4,35), Bosnia (locul 97, scor 5), Kosovo, Georgia (locul 90, scor 5,20), Ucraina (locul 87, scor 5,42) şi Armenia (locul 82, scor 5,63).
Cea mai rapidă degradare a democrației este în Rusia, care a căzut cu 22 de locuri, de pe poziția 146 pe 167, potrivit Indexului democrației. Astfel, Rusia este mai jos decât state precum Burkina Faso şi Haiti.
Deputat Dănuț AELENEI
