În actualul context internaţional, marcat de invazia rusă în Ucraina, traficul de mărfuri prin portul Constanța a crescut spectaculos, devenind cel mai important nod al reţelei de transport la Marea Neagră, principala poartă de export/import a mărfurilor.
Comisia Europeană şi Statele au anunţat un val de investiţii fără precedent în Portul Constanţa, interesate desigur de profiturile care vor fi făcute prin acest hub de transport, nu numai prin traficul de mărfuri, dar și prin intermediul companiilor străine care vor câștiga licitațiile (cu „dedicație”?) de atribuire a lucrărilor.
Un exemplu concret este un contract în valoare de 3.089.890 lei fără TVA, câştigat de asocierea Critical Technologies/Hamburg Port Consulting Germania, pentru „Elaborarea Specificaţiilor pentru proiectarea şi implementarea unui Port Community System în Porturile Maritime Constanţa şi Mangalia”. Firma a raportat în anul 2021 o cifră de afaceri de 8.248.869 şi un profit net de 1.168.480, obţinut cu un număr de… trei angajaţi și are în portofoliu doar 11 contracte. Tot din bani publici, desigur.
Altă licitaţie în faza de derulare, foarte atractivă, e cea pentru „Proiectare şi execuţie – Asigurarea condiţiilor electrice de racordare la cheu a navelor în Portul Constanţa în vederea interconectării la Reţeaua Trans-Europeană de Transport TEN-T”. Valoarea totală a contractului – 72.244.210 lei fără TVA. Va câștiga tot… cine trebuie?
În acest timp, cerealele din Ucraina intră nestingherite în Portul Constanța, în ciuda interdicției Comisiei Europene, mascate ca… cereale din Moldova!? Curios, pentru că, numai în luna mai, când a intrat în vigoare interdicţia exportului ucrainean, sosiseră în România 14.500 tone de grâu din Republica Moldova, iar în iunie a urmat un transport puţin mai mare. Prin comparaţie, în aprilie şi iunie 2022 România nu a importat niciun gram de grâu din Republica Moldova, iar în iunie a importat doar 548 tone!
Interesant, nu-i așa?!
Deputat Dănuț AELENEI
