Comisia Europeană (CE) declanșează împotriva României procedurile ce pot duce la suspendarea accesului țării la banii din PNRR și la fondurile de coeziune, având în vedere că nu a luat măsuri adecvate pentru reducerea deficitului buegatar, situat la 9,3% din PIB anul trecut, cel mai ridicat din UE, a declarat un oficial european în contextul în care astăzi CE publică evaluări privind progresele statelor membre în privința reducerii deficitelor.
Procedura aceasta, care presupune ca pe 28 iunie recomandarea CE privind lipsa de acțiune a României să fie adoptată și de Consiliul Ecofin de pe 28 iunie, ceea ce Comisia se așteaptă să se întâmple, poate fi oprită dacă România adoptă măsurile necesare, Comisia recomandând ca acestea să fie adoptate în timp util (final de iunie) pentru a putea fi luate în calcul la Consiliul EcoFin de pe 8 iulie, înainte de pauza de vară. Procesul care va duce efectiv la suspendarea de fonduri UE este unul complex și lung, sumele care să fie suspendate fiind la aprecierea CE în funcție de gravitatea derapajelor României, dar adoptarea de măsuri adecvate de către România la timp pentru Consiliul Ecofin de pe 8 iulie ar opri acest proces România, statul cu cel mai mare deficit bugetar, este și singura țară membră care nu a luat măsurile adecvate pentru a reduce deficitul excesiv. România, statul cu cel mai mare deficit bugetar, este și singura țară membră care nu a luat măsurile adecvate pentru a reduce deficitul excesiv. Totodată, CE va propune o nouă traiectorie de ajustare a deviației bugetare. În recomandarea pregătită pentru ședința EcoFin de pe 28 iunie, Comisia arată acum și că România nu a transmis la timp, până la termenul de 30 aprilie, raportul anual de progres în care să arate măsurile luate pentru reducerea deficitului. Profit.ro a anunțat acest lucru anterior. „Ca procentaj din PIB, deviația dintre creșterea cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat, se ridică la 1,7% din PIB. Deviația este determinată în mare parte de creșterea amplă a cheltuielilor curente în 2024, în urcare cu 18,7% față de 2023, mai ales din cauza unei majorări cu 21,55 a cheltuielilor cu salariile bugetarilor și cu 19,5% în ce privește transferurile sociale, inclusiv pensii. Reducerea estimată a deficitului în 2025, reflectă în principal implementarea unui pachet de consolidare fiscală la finele lui 2024. Pachetul a inclus o înghețare a pensiilor și salariilor și unele măsuri generatoare de venit, inclusiv eliminarea facilităților fiscale acordate unor sectoare. Totuși, reforma fiscală prevăzută în planul fiscal și considerată cheie pentru atingerea obiectivelor de deficit în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare la 1 aprilie cel târziu, așa cum a recomandat Consiliul în decizia din ianuarie prin care a fost aprobat planul fiscal al României. Așadar, răspunsul României la decizia Consiliului din ianuarie a fost insuficientă. Cheltuielile nete au crescut mai mult decât a fost recomandat. Această situație duce la un deficit ridicat și pune în pericol o corectare la timp a deficitului, până în 2030. Nu există circumstanțe atenuante care să fie luate în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care să schimbe această evaluare, în timp ce riscuril emajore pe termen mediu și lung referitoare la situația fiscală a României, reprezintă un factor agravant”, arată Comisia în decizia publicată acum.
România ar trebui să coboare deficitul de la 9,3% anul trecut, la 7% anul acesta, dar CE estimează 8,6%. România nu a depus raportul anual de progres, singurul stat cu probleme bugetare care nu a făcut acest lucru și nu a implementat reforma fiscală, care ar fi trebuit să aducă venituri suplimentare din taxe de 1,3% din PIB (25 miliarde lei) anul acesta la buget și de 1,7% anul următor. După cum a scris și recent Profit.ro, Comisia consideră reforma fiscală ca fiind esențială și îndeamnă la implementarea rapidă a acesteia.
Oficial CE: România, singura țară în care nu s-au luat măsuri adecvate pentru reducerea deficitului
„Țara în care am concluzionat că nu s-au luat măsuri adecvate, este România. Motivul este că deficitul înregistrat în 2024 a fost extrem de ridicat, de 9,3% din PIB, iar noi estimăm deficite de 8,6% anul acesta și 8,4% anul următor. Aceasta este o deviație foarte foarte mare față de angajamentul asumat. Dacă ne uităm doar la anii 2024 și 2025, a avut loc un derapaj bugetar față de țintă. România și-a asumat o țintă de deficit de 6,4% pentru 2026, dar estimăm un deficit de 8,4%, cu două puncte mai ridicat. Din acest motiv, concluzionăm că nu au fost luate măsuri adecvate și vom recomanda Consiliului să adopte o decizie în acest sens. Comisia a concluzionat că România nu a luat măsuri adecvate pentru a corecta deficitul excesiv, astfel că vom propune asta Consiliului conform art 126(8), că nu au fost luate măsuri adecvate. Propunerea se va discuta la Consiliul EcoFin de la final de iunie, iar așteptarea noastră este că vor adopta această propunere.
În ce privește potențialele implicații pentru acces la fonduri UE, presupunând că pe 28 iunie Consiliul adoptă propunerea că România nu a luat măsuri adecvate pentru corectarea deficitului excesiv, se declanșează cadrul privind condiționalitatrea macroeconomică. Se bazează pe art 10.1 din regulamentul PNRR, astfel că afectează fondurile din PNRR, dar și pe articolul 19.7 din Regulamentul de stabilire a dispozițiilor comune, care afectează fondurile de coeziune. Deschide un proces care poate duce, în cele din urmă, la pierderea de către România a accesului la aceste tipuri de fonduri UE.
