25.4 C
Constanța
luni, 17 iunie 2024

Parentingul modern și permisiv, libertatea totală de exprimare fără măsură, superficialitatea, lipsa unor repere și valori serioase în viață, se întorc ca un boomerang

spot_img

Trebuie citit

Problema Elenei Lasconi este mai mai mare decât că ține prima pagină a ziarelor și că imaginea ei de persoană publică, curată de altfel până acum, i-a fost terfelită în fel și chip.
Problema ei este chiar mai mare decât faptul că a fost eliminată de pe lista pentru europarlamentare și că, cel mai probabil, nu va mai primi sprijin politic nici pentru un eventual nou mandat de primar.
Problema Elenei Lasconi este una de care se tem cei mai mulți dintre cei care au copii. Aceea în care eșuezi ca părinte și în care simți gustul amar al dezămăgirii pentru cel pe care l-ai crescut la sân și căruia i-ai dedicat o viață de grijă, iubire și devotament.
Faptul că propriul copil se întoarce împotriva ta și îți sabotează tot ce ai construit în plan profesional nu este doar o consecință a diferențelor de generații (generation gap). Este firesc ca fiecare nouă generație să nu se mai conecteze la aceleași credințe, valori, principii și stiluri de viață ca cei pe care îi succed.
Se spune despre generația Z (tinerii născuți între 1996-2010) că sunt crescuți în era internetului, a tehnologiei, a platformelor de social-media. Că sunt orientați către schimbare și noi paradigme, că sunt neînfricați și autonomi, că sunt o generație mai pragmatică, mai liberă, mai ireverențioasă, mai atentă la îmbunătățirea societății civile.
Toate bune până aici. Schimbările în lume, progresul, evoluția produc schimbări și în rândul societății și al comportamentului oamenilor.
Problema apare atunci când dorința de a fi „altfel” calcă în picioare orice și pe oricine, chiar și familia, cea în mijlocul căreia, TU, cel “neînfricat și autonom” de azi, ai crescut.
Dacă Elena Lasconi ar fi fost o homofobă declarată, care și-ar fi manifestat dezaprobarea pentru tot ce înseamnă LGBTQ+, poate că ar fi fost de înțeles ostilitatea uneia care susține și apără diversitatea și incluziunea.
Dacă Elena Lasconi ar fi fost o prezență constantă a știrilor mondene de cancan, cu o viață discutabilă presărată de scandaluri, poate că ar fi fost motiv bun pentru scos în lumină mizerii ce țin de viața de familie.
Dacă Elena Lasconi nu ar fi fost o susținătoare a familiei tradiționale, poate că ea, cea care azi o judecă și o condamnă, nu ar fi existat. Și dacă ar fi lipsit la toate orele de biologie din școală, tot ar fi aflat că un copil se naște din uniunea unui bărbat cu o femeie. În stilul “tradițional”, că la eprubetă suntem încă novici.
Parentingul modern și permisiv, libertatea totală de exprimare fără măsură, superficialitatea, lipsa unor repere și valori serioase în viață, se întorc ca un boomerang tocmai împotriva celor care și-au dorit “ altceva” pentru copiii lor.
Faptul că USR tocmai și-a etalat bazinul electoral, unul extrem de mic (cu sau fără Referendumul pentru familie, românii sunt conservatori, tradiționaliști, homofobi și reticenți la schimbare) și merge către alegeri cu el, nu reprezintă vreo noutate, și nici nu produce vreo modificare a sondajelor.
În tot acest scandal, Elena Lasconi pierde. Nu un loc pe lista europarlamentarilor, nu un viitor mandat la primărie. Ci o roată la căruță. Familia. “Căruța” aia care te împinge în viață. 

Trist.

Articole similare

- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Ultimele stiri