Este Moș Nicolae. De 13 ani în dimineața de 6 decembrie copilul meu știe că va găsi ceva în ghete și apoi va sta în tihnă să se bucure de daruri. Nu și anul acesta. Anul acesta nu avem tihnă. Anul acesta nu avem timp să desfacem ambalaje și să ronțăim un colț de ciocolată. Nu avem timp de „de unde știai că asta e favorita mea” sau de „mamaaă, ce bine arată cutia asta de bomboane”.
Anul acesta, nespălat pe dinți, fără măcar o gură de apă, cu ochii încă mijiți de somn, vizionăm filmulețul Ministrului Sănătății despre cum se efectuează un test de salivă.
„Dar nu pot să scuip. Simt că nu am salivă în gură”.
„Nu mă interesează, încearcă și scuipă.”
„Stai, nu te grăbi, trebuie să turnăm scuipatul peste lichid. Sau invers? La dracu’. Cum era? Mai pune odată filmulețul ala”…
Dacă mi-ar fi spus cineva că genul acesta de dialog va fi parte din conversația noastră în dimineața de Moș Nicolae aș fi zis că e un nebun care a văzut prea multe filme cu scenarii apocaliptice.
Anul acesta pare ceva firesc să vorbim despre scuipați , să umblăm cu recipiente de colectat salivă, să așteptăm liniuța care ne confirmă că suntem în regulă.
E trist că noi, dar mai ales copiii noștri vor avea asemenea amintiri din acești ani siniștri și haotici. Și e trist că noi, ca ființe ce întradevăr avem o capacitate destul de solidă de adaptare și conformare vorbim și ne însușim niște lucruri până nu demult de neconceput.
Lăsând însă nostalgia unor dimineți de Moș Nicolae altfel, nebunia testării elevilor a scos la iveală așa cum era de așteptat o serie de anomalii și disfuncționalități pe care măreții conducători au eșuat în a le preîntâmpina.
După ce Ministrul Educației a ieșit public biruitor cu informația că testele s-au trimis către școli a început degringolada. Cine efectuează aceste teste? Sunt profesorii instruiți pentru așa ceva? Intră pe fișa postului să adune scuipații elevilor? Au timp asistentele din cabinetele școlare (acolo unde există) să testeze sute sau chiar mii de copii care frecventează școala astfel încât să se mai țină totuși și cursuri?
Întrebări fără răspuns. Ministrul a aruncat pisica moartă în curtea școlii și i-a lăsat pe alții să își bată capul. Nota 4, domnule Câmpeanu! Te paște corigența!
Și după infinite discuții prin cancelarii, ședințe și consultații între directorii de școli, cadrele didactice și părinți cele mai multe instituții de învățământ au propus testarea acasă.
Zis și… aproape făcut.
Pentru că ce să vezi? România este țara în care orice demers cu titlu de lege, ordonanță sau simplă recomandare venită din partea autorităților statului stă sub semnul îndoielii, al contestării și în ultimă instanță a negării.
Părinții care își îndoapă copiii cu cremwurști plini de E-uri și cu hamburgeri de la fast-food (cel cu clownul ăla care zâmbește straniu), care refuză vaccinul pentru că este experimental iar copiii lor nu sunt cobai, care neagă însăși existența virusului și a pandemiei vor avea o problemă inclusiv cu testarea, Că vorba aia dacă nu există covid, nu există nici motiv de testare.
Câți oare chiar au făcut aceste teste și câți au raportat corect rezultatul? Câți oare chiar au înțeles apelul autorităților la responsabilitate și simț civic?
„Mergem pe încredere” spunea într-un interviu un director de școală întrebat cum funcționează testarea acasă. Am râs mult! Încredere? În cine? Într-o populație codașă în Uniunea Europeană la toate mecanismele de combatere a pandemiei? Într-o populație pentru care scenariul cu Bill Gates injectând cipuri este mai credibil decât dovezile medicale, științifice?
Dați-mi voie să mă îndoiesc de veridicitatea raportărilor și a situației epidemiologice .
Ce încredere, responsabilitate și corectitudine să aștepți când testele oferite în școli au fost scoase la vânzare pe internet? Românul e descurcăreț și scoate bani și din piatra seacă dar mărturisesc că m-a luat prin surprindere asta.
Poate se vor dezmetici într-un final ăi de sus și vor înțelege ineficacitatea și monumentala greșeală de a plasa în grija părinților un act medical . Ministrul Câmpeanu pe modul flower-power, cum ne-a obișnuit nu înțelege încă care este baiul. Ne spune că este la fel de ușor de făcut ca un test de sarcină sau ca tăiatul unghiilor.
O mică observație. Cu astea două nu oprești o pandemie. Cu testarea făcută cu simt de răspundere și seriozitate ai putea.
Poate Moș Nicolae de la anul nu ne va găsi iar scuipând în recipiente și holbându-ne la bucăți de plastic în așteptarea unor liniuțe. O fi oare posibil?
„Mergem pe încredere”?!?
