Miniștri ai guvernului Ciolacu și-au asumat în scris, „cu toate consecințele legale de rigoare”, că au nevoie „urgentă” de bani din Fondul de rezervă, chiar dacă asta afectează deficitul bugetar al țării. Europa Liberă publică trei note justificative, asumate de trei miniștri din 2024, în care apare un pasaj neobișnuit: asumarea prin semnătură că aceștia au cunoștință de deficitul uriaș, dar că au nevoie de bani urgent.
Peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în baza unor semnături pe proprie răspundere ale miniștrilor doar în 2024. (…)
Pe 17 decembrie 2024, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, semna un document prin care justifica urgența pentru care cerea 167 de milioane de lei de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului (FRB) – adică de la bugetul statului.
Nota justificativă trebuia să convingă Ministerul de Finanțe că Ministerul Transporturilor are nevoie de mai mulți bani decât îi fusese alocat prin Legea bugetului pe 2024.
Banii erau necesari pentru „susținerea transportului public de călători” – mai precis subvenționarea CFR, inclusiv compensarea pierderilor acestei companii din lunile noiembrie și decembrie 2024. (…)
În 2024, însă, în condițiile unui deficit bugetar scăpat de sub control și cu creșteri de cheltuieli de zeci de miliarde de lei față de cât își asumase la începutul anului, guvernul Ciolacu a alocat peste 50 de miliarde de lei / 10 miliarde de euro instituțiilor din subordine din Fondul de rezervă bugetară.
A făcut-o în baza unui OUG pe care l-a adoptat cu complicitatea Parlamentului și a Curții Constituționale. Acum câteva zile, Marcel Ciolacu spunea că anul trecut nu a făcut nicio rectificare bugetară, și că acesta ar fi motivul pentru care s-a folosit Fondul de rezervă.(…)
Decizia de a acorda bani pe semnătură a apărut în interiorul Guvernului după ce, în august 2024, bugetul României începuse să deraieze de la ținta de deficit asumată la începutul anului.
Ideea de a introduce în cererile de bani asumarea pe propria răspundere a fiecărui ministru în parte ar fi venit dinspre Ministerul de Finanțe.
Ulterior, în septembrie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care i-a facilitat alocarea unor sume mari de bani prin Fondul de rezervă.
De ce a fost administrată România prin Fondul de rezervă? E legal?
Geneza legislativă care avea să permită alocarea, în 2024, a aproximativ 53 de miliarde de lei prin Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului este OUG 73/2023, adoptată de Guvernul Ciolacu pe 14 septembrie 2023.
Ordonanța a fost inițiată de Ministerul Finanțelor, condus pe atunci de Marcel Boloș, și a fost gândită ca o alternativă la rectificarea bugetară.
Diferența? Prin Fondul de rezervă, banii se alocă prin hotărâre de guvern, adică sunt la discreția Executivului, pe când rectificarea bugetară se aprobă în ședință comună a celor două camere ale Parlamentului. Guvernul Ciolacu a vrut să evite a doua variantă.
Întregul articol, AICI.
