Dacă te uiți în jur și te întrebi încotro mergem, răspunsul nu poate fi prea optimist. Este limpede că am uitat să fim oameni, că răul a luat fața binelui, că omenirea merge tot înainte, ca soldatul rus, dar nu și în direcția bună.
În întunericul spiritual ce se tot întinde apare un român, aprinde lumina și…dintr-odată vedem că nimic nu este pierdut, că binele poate lua fața răului, că putem schimba direcția lumii, fiecare prin propriul exemplu.
Gestul lui Octavian Sovre este de pus la icoană.
După celebrul meci de la Istanbul, va mai amintiți povestea cu negrul ofensat că este negru, Sovre a fost sancționat cu mustrare pentru comportament inadecvat. Adică, acum și-a riscat cariera fiind conștient că gestul de a solicita un autograf unuia dintre cei mai bine cotati jucători ai momentului, Erling Haaland, poate fi interpretat oricum, numai în bine nu.
Sovre a riscat inclusiv un refuz de la norvegian, care avea toate motivele să fie supărat pe întreaga brigada română de arbitri, întrucât ai noștri au anulat Borusiei un gol perfect valabil.
Doar că pentru Sovre nu a contat nici că va fi criticat, nici că va fi suspendat, nici că va fi refuzat, nici nimic: a riscat pentru copiii care suferă de autism, adevărații beneficiari ai semnăturii lui Haaland.
In general, binele nu se mai vede de rău pentru că este făcut pe tăcute, în taină, fie din modestie, fie din teama că autorul nu scapă nepedepsit. Exact așa cum Octavian Sovre se pregătește acum să fie sancționat.
Sper ca oficialii fotbalului european să mai aibă inimă, și mai sper ca ai noștri să se facă scut în jurul lui, și să nu se lepede ca de Colțescu.
Pentru că nu doar România, ci întreaga lume are nevoie de oameni ca românul Octavian Sovre.
Mihai PETRE
