Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului, numărul firmelor dizolvate în județul Constanța a crescut cu aproape 23% în primele opt luni ale anului. Această tendință reflectă dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri într-un context economic instabil și sub presiunea unor politici publice neadaptate realităților pieței.
Deși România are un nivel al datoriei publice mai mic decât multe alte state din regiune, plătește dobânzi semnificativ mai mari pentru împrumuturile sale. O analiză realizată de Concordia arată că, în 2025, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 7,5% din veniturile statului, ceea ce plasează România pe locul trei în UE la acest capitol, după Ungaria și Italia. Această situație amplifică presiunea asupra bugetului și limitează spațiul de manevră pentru investiții publice și reforme structurale.
Țara se confruntă cu o nouă rectificare bugetară, considerată de mediul de afaceri drept necesară și corectă, însă insuficientă pentru a rezolva problemele de fond. Ajustările bugetare sunt percepute ca paliative, fără să abordeze cauzele structurale ale dezechilibrelor economice. Daniel Moraru, președintele UNPR-RSE, subliniază pentru TOMIS NEWS existența unui zid între clasa politică, societate și mediul economic:
„Chiar dacă s-ar dori o adevărată revoluție, implementarea acesteia este aproape imposibilă din cauza unei lungi serii de politicieni obtuzi, incapabili să accepte parteneriate reale cu societatea civilă și mediul de afaceri. Acest zid între politic și restul societății blochează orice progres autentic!” România traversează o perioadă de criză instituțională și economică, în care presiunea pentru reformă vine tot mai mult din afara sistemului politic. Fără o deschidere reală către parteneriate cu societatea civilă și mediul de afaceri, șansele pentru o schimbare profundă rămân limitate. În același timp, provocările economice – de la creșterea dizolvărilor de firme la costurile uriașe ale datoriei publice – reclamă soluții structurale, nu doar ajustări de suprafață.
