„Se lovește în Ortodoxie” scădea în consistență: s-o lovi, dar faptele sunt fapte. Or fi încrâncenați ăștia preocupați de măcinarea sufletului și vitalității poporului ăsta, dar și au cu ce, am prins a-mi spune. În timpul ăsta constatam cu nedumerire că pe rețelele de socializare au apărut câțiva preoți pe care bruma de audiență i-a transformat în pitici-vedete, cu ifose de patroni de mici BOR Srl.-uri. Nimic nu le era străin, de la dogmă, la medicină, de la credință, la politică, săreau cu competența în domenii din ce în ce mai depărtate cunoașterii și preocupărilor lor inerente. De la sfatul blând, au trecut la arțagul meșteșugit camuflat în limbajul duhovnicesc, ba chiar, am pățit-o chiar eu, la avertismentul ferm că mă aflu pe drumul pierzaniei, că m-a luat dracu în primire, ca să citez aproximativ. Zilele trecute, unul dintre ei își exprima public speranțele într-un partid politic nou apărut, și-i avertiza pe ăia cu așteptările mari pe care le are de la ei.
A mai trecut ceva vreme – tot nu prea eram dumirit, aș fi scris și n-aș fi scris – și au apărut preoți cu slujbe pe plajă și cu aere de dizidenți, care încă rabdă și încă își înghit vorbele, dar și când or vorbi și or apuca Crucea ca pe spadă, să te ții, și s-a prăvălit povestea preotului Alexa Visarion, un preot mai cunoscut de rețele de socializare, decât de Altar. Groaznic! Aici nu mai este vorba despre vreo cădere, cum se spune, ci despre boală, mi-am zis, fără să pun mâna nici atunci pe stilou, căci doar în grea boală instinctele animalice pot trimite la podea și credință, și rațiune, și elementara omenie. Atunci m-am gândit pentru prima dată, cu sentimentul că păcătuiesc prin judecare, că este vorba despre altceva, despre mințile slabe care se duc odată cu ispita diavolească a slavei deșarte, cea care deschide drumurile multor păcate.
Vine și clipa de astăzi, când o altă veste cade ca trăsnetul. Părintele Calistrat Chifan de la Mânăstirea Vlădiceni a fost actor principal într-un incident violent care a culminat cu lovirea unor femei. Le-a mai și blestemat. Explicațiile din categoria Traian Băsescu, or fi spus femeile ceva, poate au vorbit urât, or fi înjurat, încercate și de părintele Calistrat cu privire la dezgustătorul incident, nu m-au putut convinge. În sfârșit, m-am dumirit, vorba lui Petre Țuțea. Pe alde ăștia îi ia necuratul de barbă pe bază de trufie alimentată de notorietatea amețitoare, mi-am spus. Celebritatea smintește. Omului îi trebuie mare echilibru, stăpânire de sine și chiar o mare capacitate de a se lua peste picior, de a râde de el însuși permanent, pentru a nu cădea în capcana asta. Din ce în ce mai mulți preoți cad în mare păcat, cedează unei tentații pe care se dovedesc a fi incapabili să o controleze, capătă sindromul megastarului, uită de smerenie și de modestie, își fac rău lor, credinței și cel mai grav Bisericii, mi-am dus gândul mai departe.
Atâta doar că de la o vreme, BOR reacționează din ce în ce mai rapid și din ce în ce mai ferm. Îl ia pe dracu de coarne. Bine face!
Mirel CUREA
Întregul articol, AICI.
Textele din Metropola Constanța sunt publicate cu acordul EXPLICIT al autorilor.