După declarațiile președintelui Nicușor Dan, privind nevoia ca firmele să vină cu proiecte de lege gata redactate, președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est, Daniel Moraru, explică de ce implicarea mediului privat în elaborarea politicilor publice nu este un moft, ci o necesitate într-o economie aflată sub presiunea deficitului, a crizelor și a competiției globale.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a îndemnat mediul de afaceri să vină cu proiecte de lege „gata făcute” pe care Guvernul să le poată prelua și implementa, au stârnit un val de reacții în spațiul public. Unii au văzut în ele o invitație pragmatică la colaborare, alții o cedare de responsabilitate din partea statului. Într-o conferință de presă susținută miercuri, șeful statului a încercat să clarifice mesajul: nu este vorba despre externalizarea puterii legislative, ci despre folosirea unei resurse pe care mediul privat o are, iar statul – de multe ori – nu și-o asumă: capacitatea de analiză profundă, pe termen lung.
„Multe din lucrurile astea necesită resurse pe care mulți nu le au”, a explicat Nicușor Dan, referindu-se la evaluarea schemelor de ajutor de stat. „Să analizezi, să zicem, scheme de ajutor pe care statul român le are, care dintre ele au fost profitabile pentru statul român, au redus deficitul comercial, care au fost bani aruncați de statul român. Ca să faci o astfel de analiză, niciun ONG din țara asta nu are resurse să plătească 5 analiști care să stea un an de zile și să facă analiza asta. Mediul de afaceri îl are și e în avantajul lor să o facă, să dea acele date pe care în momentul de față nimeni în România nu le are”, a punctat președintele. Cu alte cuvinte, șeful statului a cerut mediului de business nu doar să critice politicile publice, ci să vină cu soluții articulate, cuantificate, care pot fi transformate rapid în inițiative legislative. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă, concret, această invitație și unde se termină influența legitimă a mediului privat și începe riscul de captură a statului, am solicitat o poziție din partea președintelui Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est, Daniel Moraru. Daniel Moraru consideră că, dincolo de formularea care a stârnit controverse, fondul problemei ridicate de președinte este corect: statul român nu mai poate construi politici economice eficiente fără o colaborare reală cu mediul de afaceri. „Dacă lăsăm la o parte emoția și reflexul de a vedea peste tot teorii ale influenței obscure, rămâne o realitate simplă: nu poți face politici economice serioase fără să asculți pe cei care produc valoare, plătesc taxe și se confruntă zilnic cu birocrația și incoerența legislativă”
„Există un risc real ca anumite grupuri să împingă proiecte de lege care servesc interese înguste. Dar soluția nu este să scoți mediul privat din ecuație, ci să creezi proceduri transparente, consultări reale, analize de impact publice și mecanisme de control. Asta înseamnă stat modern, nu stat care se teme de propriii contribuabili.” Punctul sensibil atins de președinte este cel al schemelor de ajutor de stat: miliarde de lei direcționate în ultimii ani către diverse sectoare, fără ca cineva să spună limpede ce a funcționat și ce nu. „Când președintele spune că nimeni nu are resurse să țină cinci analiști un an de zile să facă o analiză serioasă, atinge un adevăr incomod”, explică Daniel Moraru. „În România, evaluarea politicilor publice este, de cele mai multe ori, formală. Se bifează rapoarte, se fac prezentări, dar nu există o cultură a măsurării rezultatelor: câte locuri de muncă reale s-au creat, cât export în plus, ce impact pe deficitul comercial, ce efect de multiplicare în economie.” Uniunea Națională a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est susține ideea unor grupuri mixte de lucru, în care statul, mediul privat și mediul academic să lucreze împreună:
„Dacă vrem să știm care schemă de ajutor de stat a fost eficientă și care a fost doar o risipă, trebuie să punem la aceeași masă Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, patronatele și universitățile. Nu e suficient să spui: ‘faceți voi o lege și o aduceți la Guvern’. E nevoie de un proces instituționalizat, transparent, în care proiectele să fie discutate, ajustate, criticate și abia apoi trimise în Parlament”, subliniază Moraru. Una dintre temerile exprimate după declarațiile președintelui a fost aceea că mediul de afaceri ar putea ajunge să „scrie legile pentru propriul profit”. Daniel Moraru nu neagă riscul, dar atrage atenția că acesta există oricum, chiar și fără apelul explicit al șefului statului. „Să fim sinceri: influența mediului de afaceri asupra deciziilor politice există în orice democrație. Diferența dintre un stat sănătos și unul capturat este transparența. Dacă proiectele de lege sunt discutate public, dacă există consultare reală, dacă sunt publicate analize de impact și dacă presa și societatea civilă pot urmări procesul, atunci influența mediului privat devine legitimă și benefică. Când totul se decide pe ușa din spate, atunci avem problemă”.
„Mediul de afaceri nu are nevoie de legi scrise ‘pe persoană fizică’. Are nevoie de reguli simple, stabile și aplicate tuturor. În vremuri cu inflație, deficit mare și presiune pe buget, cea mai mare greșeală este să creezi excepții și distorsiuni. De aceea, implicarea noastră trebuie să fie orientată spre simplificare, nu spre noi privilegii.”
Contextul în care apare această discuție nu este unul neutru: România se confruntă cu deficit bugetar ridicat, presiune pe taxe, investiții publice întârziate și o competiție tot mai dură pentru atragerea capitalului.
