Noua lege aduce echitatea între pensionari și va consolida principiul contributivității. Este cea mai amplă reformă a pensiilor. Proiectul a fost realizat împreună cu experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale care au confirmat că noua lege este SUSTENABILĂ și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Reforma este la fel de importantă și pentru salariați: răsplătește munca și contributivitatea, încurajează natalitatea și stimulează continuarea studiilor
Despre semnificația votului de azi pentru aprobarea legii
o Doar acum, după adoptare, putem spune oficial că am scăpat de acel prag de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile care ar fi condus la înghețarea pensiilor până în 2070.
o Înțelegerea cu reprezentanții Comisiei a fost ca lege să fie adoptată de Parlament până astăzi (20 noiembrie) și să conțină un mecanism predictibil de majorare anuală a pensiilor.
o Acest mecanism prevede următoarele:
o Pensia se majorează în fiecare an, la 1 ianuarie, cu 100% din rata medie a inflației plus 50% din creșterea REALĂ a salariului mediu.
o Rezultatul acestei sume trebuie să încadreze în creșterea procentuală a contribuțiilor la bugetul de pensii.
o Dacă nu se încadrează, atunci pensiile cresc cu rata medie a inflației.
o Dacă rata medie a inflației și creșterea reală a salariului mediu sunt negative, atunci se menține pensia la același nivel.
Despre impactul real al legii pensiilor
o În pofida tuturor obiecțiilor, impactul real al recalculării pensiilor este suportabil, adică e sustenabil.
o Nu trebuie să ne uităm doar la cât cresc cheltuielile cu pensiile (impactul brut), ci și la veniturile suplimentare la buget rezultate în urma celor două majorări de pensii. Pensionarii consumă în medie circa 90% din veniturile din pensie. Deci 90% din creșterile de pensii vor merge în consum și vor genera suplimentar TVA, impozit pe profit și alte taxe. Dacă luăm în calcul aceste efecte rezultă că impactul net care se încadrează în limite suportabile.
o Important: pentru a se îndeplini jalonul din PNRR trebuie ca reforma pensiilor propusă prin noua lege să reglementeze un sistem public de pensii sustenabil pe termen lung
o Deci în momentul în care reprezentanții Comisiei Europene au avizat favorabil proiectul de lege, rezultă că noile reglementări sunt sustenabile pe termen mediu și lung
o Analizele economice ale Comisiei Europene sunt cu mult mai credibile decât atacurile politice ale unor partide.
Despre faptul că se diminuează durata maximă a reducerii vârstei de pensionare pentru condițiilor deosebite/speciale de muncă
o În noua lege se prevede o reducere a vârstei de pensionare la maximum 10 ani pentru condițiile speciale de muncă și la maximum 7 ani în cazul condițiilor deosebite de muncă. Așadar, vârsta de pensionare poate coborî până la 55 de ani în condiții speciale de muncă, respectiv 58 de ani pentru condiții deosebite de muncă.
o În această formulă, legislația din România oferă condiții mult mai favorabile acestor două categorii de angajați, în comparație cu multe state din UE.
o Doar Spania permite o pensionare anticipată pentru condiții grele de muncă mai mică decât cea reglementată în noua lege din România. Dar pentru a se pensiona la 52 de ani, persoana în cauză trebuie să aibă un stagiu de cotizare foarte mare, de cel puțin 36 de ani și 6 luni.
o Condiții similare ca cele din noua lege din România mai sunt în Franța (55 ani pentru condiții grele) și Grecia cu 57 de ani (doar dacă s-a lucrat în condiții grele timp de 25 de ani și s-a contribuit timp de 35 de ani).
o Celelalte state nu permit o pensionare anticipată pentru condiții grele sub 60 de ani (Austria). În Ungaria și Finlanda vârsta minimă pentru condiții grele de muncă este 63 de ani, iar în Norvegia 62 de ani.
o Sunt multe state în Europa care nu prevăd deloc reglementări speciale pentru salariații care lucrează în condiții grele de muncă (Olanda, Irlanda, Marea Britanie, Cipru etc.).
