Am sunat-o în seara asta pe nevastă-mea.
- Am închis vreo douăzeci de cârciumi în seara asta, de la două la patru stele Michelin. Sunt rupt. Du-te în bucătărie și fă-mi un ceai.
Vezi și tu care-i mai aromat, mai țiplă, mai nu știu ce, pune-l și p-ăla de sunătoare, că mă doare capu’. Să-ți iei halat, tot ce trebuie, să ai și bonetă în cap, să ai mănuși în mână, să nu pice dracu’ Piedone…
Da? Să-mi faci așa un aranjament frumos prin frigider, să ai capace pe oale, dacă ai din alea oale neconforme să le dai de-acolo.
Nevastă-mea: – În regulă.
- Și doi, pune servitoarea să-mi pregătească trei camere la etaj. Țiplă, cu cearceafuri noi, cu husă la saltea, cu tot ce corespunde, prosoape…
Nevastă-mea: – Ok! Da’ noi stăm la bloc, nu la vilă… Si n-avem nici servitoare. Și nici prosoape noi. Nici husă la saltea.
- Nu mă interesează! Să fie tot, ca să dau și un exemplu: „Uite, domne, e patru stele.” Că tu oricum ești. Da?
Cred că mi-a închis…
