Peștii au cristalin sferic de care trage un mușchi pentru acomodare. Interesant este că la cei osoși poziția predefinită, de relaxare a mușchiului respectiv este pentru vederea în apropiere, la rechini, dimpotrivă pentru vederea la distanță.
Rechinii sunt pești primitivi, nu au opercule mobile, ci doar niște fante branhiale, marea lor majoritate fiind „condamnați” la deplasare continuă toată viața lor… Sunt câteva excepții de rechini micuți care pompează apa cu faringele.
Tot rechinii nu au vezică înotătoare, flotabilitatea lor se realizează prin acumularea uleiului în ficat. Bine, nici minerale în schelet nu pun…fiind cartilaginoși. Au dezvoltat un cartilaj cu o elasticitate și rezistență biomecanică extremă, ceea ce-i face vânați de amatori ai longevității articulare.
Rechinii se reproduc prin fecundare internă, pentru aceasta masculii apucă cu dinții femela de aripioarele pectorale și o întorc cu burta în sus producându-le o stare cataleptică, ca un leșin. Ei bine orcile au observat acest lucru, prind rechinii și-i întorc la fel, …dar le mănâncă ficatul.