Semnalul dat de premier, atunci când i-a cerut ministrului Educației să vină cu modificări legislative în acest domeniu, a fost toleranță zero față de actele de hărțuire sexuală. Rezultă că TOATE sesizările formale sau informale venite din partea persoanelor suspuse actului de hărțuire sexuală trebuie luate în considerare, Altfel spus, noile reglementări trebuie să ofere victimelor actului de hărțuire sentimentul că dacă vor semnala aceste agresiuni vor fi luate în seamă și vor fi protejate de cei meniți să îndrepte lucrurile. Premisa esențială în combaterea hărțuirii sexuale este că victima este de bună credință și că agresiunea pe care relatează este reală.
Despre unificarea măsurilor de combatere a hărțuirii sexuale
- Noile măsuri trebui să unifice principiile și procedurile împotriva hărțuirii sexuale din toate domeniile. Fostul ministru al Familiei, Gabriela Firea, a realizat un Ghid al combaterii hărțuirii sexuale în relațiile muncă, document ce poate reprezenta o bază consistentă de plecare în reglementarea măsurilor de combatere a hărțuirii sexuale în toate unitățile de învățământ, nu doar în mediul universitar, cum s-a referit ministrul.
Despre sesizările anonime
- Sesizările anonime pot fi luate în considerare, după modelul avertizorului de integritate, în care persoana care raportează nu este obligată să precizeze date de identitate.
- Este bine ca astfel de sesizări să fie luate în considerare. Dar dincolo de acest instrument, noua legislație să introducă garanții suplimentare în privința protejării identității și poziției victimei, în cazul în care aceasta face o sesizare în nume propriu.
- O sesizare asumată va fi întotdeauna mult mai eficientă decât una anonimă, pentru că permite dialogul cu victima și o circumstanțiere mult mai precisă a faptelor hărțuire sexuală. De aceea, accentul nu trebuie pus doar acceptarea sesizărilor anonime, ci mai ales pe protejarea victimelor care denunță actul de hărțuire sexuală.
Deputat Lucian LUNGOCI
