PNRR, documentul trimis de guvernul Cîțu la Bruxelles este o bătaie de joc. Ministrul de resort recunoaște că nu l-a citit. Ministrul de resort recunoaște că nici nu l-a citit. „Nici măcar eu n-am citit toate anexele”, a spus Cristian Ghinea.
Părți esențiale din Plan, precum anexele tehnice n-au fost făcute de specialiști din guvernul țării, ci de firme de consultanță, fonduri de investiții sau chiar de producție aflate într-un grav conflict de interese. Exemple concrete din Anexele PNRR:
– KPMG a redactat documentul privind capacitatea de stocare;
– Franklin Templeton, acționar la Fondul Proprietatea, care deține pachete mari de acțiuni la toate companiile de stat din energie, a redactat proiectul ”Unitatea de producere a hidrogenului verde”;
– Managerul de la Toshiba a redactat proiectul centralei fotovoltaice pentru producerea și stocarea hidrogenului de la Cernavodă;
– 600 de milioane de euro unei firme sponsor a PNL, chiar din Constanța – GSP – din fondurile capitolului Energie al PNRR, prin încredințare directă.
Un alt exemplu. Cele opt proiecte pe care Brăila le-a trimis (infrastructură rutieră judeţeană, spitalul judeţean, sală polivalentă, reabilitarea sediului Facultăţii de Inginerie) în valoare de 80 de milioane de euro nu se regăsesc în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult, în P.N.R.R. nu se regăseşte nici finanţarea drumurilor expres Brăila-Buzău, Brăila-Focşani şi nici a spitalului regional Galaţi -Brăila. Consiliul Judeţean Galaţi a trimis spre finanţare prin P.N.R.R. proiecte pe sănătate în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. De asemenea, drumul expres Galaţi-Tecuci-Tişiţa, o investiţie cu o valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, nu este trecut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Proiectele sunt importante nu doar pentru locuitorii zonei Galaţi-Brăila, ci pentru întreaga regiune de sud-est a ţării şi, mai ales, pentru conectarea Moldovei, Munteniei şi Dobrogei. Regiunea Galaţi-Brăila este a doua aglomerare urbană după Bucureşti, cu o populaţie de aproape un milion de oameni.
Incompetenţa profundă și poate și elementele de corupție, de care a dat dovadă Guvernul României în scrierea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt inacceptabile.
