Întâmplarea – nefericită – a făcut ca, în acea seară fatidică din 2014, să mă aflu chiar deasupra clubului Beirut de pe bulevardul Tomis din Constanța, în care au murit arse și asfixiate trei tinere.
Nu, nu eram la dansuri orientale (nimic blamabil) ci pe latura cealaltă a clădirii, în defunctul club rock Legendary Pub. Urmau să cânte, copleșiți de emoție, câțiva copii cuminți și talentați. Ne știam toți între noi, din lumea rockotecii. La un moment dat, m-am dus la bar să „refill”, cu un pahar ieftin în mână, inscripționat J&B. Îl am și acuma. Stăteam de vorbă cu patronul clubului, cînd am văzut că iese fum de sub tejghea. „Vezi că ți-a luat foc ceva…” „Nu e de la mine – trebuie să fie de la ceilalți”.
Așa și era. Din momentul ăla, am avut la dispoziție vreo trei minute să coborâm – eu am dat alarma și le-am zis să coboare în ordine – până când scara din lemn a localului a luat foc, parcă din senin. Afară era deja lume adunată ca la urs, pentru că din acoperiș ieșeau flăcări de 5-6 metri. Am rămas țintuit locului, cu paharul gol în mână, minute întregi. Au apărut și pompierii, destul de lent, ținând cont că aveau unitatea chiar în spate, pe Mircea. S-au mișcat greu. Nu cred că au intrat din prima.
Apoi, s-a zvonit că două (trei?) fete, dansatoare și o solistă, ar fi rămas înăuntru. S-a confirmat abia dimineață. Nu le-a anunțat nimeni că a luat foc. Erau în cea mai de sus încăpere, improvizată drept vestiar, garderobă. N-au avut nicio șansă. Sau poate, cine știe…
Ancheta – pe scurt – a dovedit destul de ușor că patronul libanez Karam modificase, după ureche, hota și sistemul de evacuare. Cu „meseriașii”. Procesul a durat 5 ani – impardonabil. În 2019 a fugit, după ce a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani, o lună și 10 zile de închisoare cu executare. Atât se cuantifică viața a trei fete nevinovate. L-au adus înapoi și a făcut nici doi. Acum a murit. Avea deja 74 de ani. Se spune că există o justiție divină. Din păcate, funcționează foarte, foarte rar…
Dumnezeu să le odihnească. Pe fete. Pe el…
