„Plajă gratuită, fără șezlonguri, baldachine și beach-baruri! Proiectul a fost votat astăzi de Parlamentul României, iar de vara viitoare, 20% din plajele de pe litoralul românesc pot deveni publice!
„Prin aceste modificări pe care le-am inițiat, românii își redobândesc un drept: acela de a alege unde vor să facă plajă; o vor putea face gratuit, cu prosopul, pe plajele publice sau, dacă vor, pe șezlonguri sau baldachine, contra unei taxe. Dar vor putea alege, în sfârșit, cu adevărat! Am promis că voi face acest proiect încă din campania electorală. Mulți au crezut că sunt doar vorbe goale. Astăzi am reușit! Am luptat pentru drepturile constănțenilor, dar și ale turiștilor care vin în vacanță pe litoralul românesc și am avut succes…” bla bla bla, se laudă într-un comunicat de presă deputatul de Vama Veche și 2 Mai Daniel Gheorghe Georgescu.
Numai că, așa cum au sesizat adevărații specialiști, din care unii au și ei o leacă de freză, ca deputatul, legea vine și cu O GRĂMADĂ de probleme. Adrian Gorpin, om care chiar se ocupă cu promovarea litoralului, observă:
„Apele Române – Administrația Bazinală Dobrogea-Litoral (ABADL) scapă de o parte din responsabilități, iar primăriile primesc nisipul… cu tot cu problemele lui. Legea obligă primăriile care primesc sectoare de plajă să asigure:
- curățenie și salubrizare zilnică,
- toalete ecologice și dușuri,
- rampe pentru persoane cu dizabilități,
- salvamari, pază și puncte de prim ajutor,
- colaborare cu poliția și jandarmeria,
- întreținerea dunelor, raportări către Apele Române, publicarea regulamentului pe site-ul primăriei.
Toate aceste obligații sunt costisitoare. Un sezon estival înseamnă sute de mii de lei pentru o primărie, iar legea nu prevede niciun leu în plus de la bugetul de stat!
Legea interzice orice activitate comercială pe plajele publice: nu se pot închiria șezlonguri, nu pot exista terase sau beach-baruri, nu se pot concesiona zone.
Sună idealist, dar în practică înseamnă zero venituri pentru primării.În alte țări, plajele publice sunt întreținute din:
- taxe turistice locale,
- sponsorizări,
- parteneriate cu ONG-uri sau firme locale.
În România, legea interzice toate aceste soluții. Primăriile nu vor avea voie să monetizeze nici măcar o umbrelă!?!
Și atunci – De unde vin banii?
Doar din bugetul local.
Asta înseamnă că întreținerea plajelor publice va fi plătită din taxele și impozitele localnicilor.
Fără surse de venit proprii, primăriile vor avea de ales:
- să mărească taxa de salubrizare pentru toți locuitorii;
- să introducă o ecotaxă turistică pentru fiecare turist cazat
- sau să taie din alte bugete — cultură, drumuri, iluminat, evenimente.
Pentru turiști, plaja „gratuită” ar putea veni la pachet cu o taxă nouă la hotel. Pentru localnici, cu o factură mai mare la gunoi.
Apele Române – proprietar fără grijă
Titularul dreptului de proprietate rămâne Apele Române, dar fără responsabilitățile legate de curățenie sau întreținere.
Instituția va primi doar „rapoarte periodice” de la primării. Cu alte cuvinte, Apele Române scapă de costuri, dar păstrează controlul.
Cine a văzut în ultimii ani plajele „neînchiriate” de pe litoral știe cum arată: vegetație crescută din nisip, PET-uri aduse de valuri, maldăre de gunoaie. De acum, aceste imagini pot deveni „responsabilitatea locală” – fără bani, dar cu obligații.”
Dincolo de sloganuri sforăitoare și inițiative legislative imbecile, România are deja zeci de hectare de plaje lăsate în paragină. Să le mai adăugăm și pe cele „revenite la oameni”, dar fără bani, fără toalete și fără curățenie?
