Am înțeles, magistrații sunt ocupați cu grevele și protestele, cu grija zilei de mâine – acționează legitim, sub spectrul sărăciei lucii în care este posibil să fie aruncați, în cazul în care vor pierde câteva sute de euro din mai multe mii, plus de spaima că nu se vor mai putea pensiona la sub 50 de ani – și nu au timp să se manifeste în vreun fel cu privire la marasmul în care zac, cu tot cu Justiție, evidențiat de Cazul Piedone, condamnat mai întâi la 8 ani, apoi la 4, pentru ca în final să fie achitat pentru că fapta de care a fost acuzat „nu există”. Cum, „nu există”? Păi, Kovesi zicea că există, la fel și toată presa deontoloagă, toți plutonierii de presă din compania lui Coldea, toți sugacii tefeliști ai lui Soros, cum adică, „nu există”?
În fine, pe magistrați îi înțeleg, este peste orice închipuire să nu te mai poți pensiona la 48 de ani, cu o pensie de vreo 4000 de euro, asta în cel mai rău caz, ci pe la vreo 60, cu vreo 3600-3700 de euro. Cine ar suporta așa ceva?
Ce nu înțeleg este de ce tac limbiștii Sistemului, ai Statului Paralel, ai lui Coldea și Kovesi, că de Soros nici nu mai zic, de ce tac alde tolontanii, tăpălagii și alde dogioii aflați entuziast în slujba crimei. De ce nu zic și ei ceva, nu mai au încredere în republica magistraților, în constituția lor personală, în biblia predată de lectorii sorosiști ai lui Coldea și Kovesi?
Nasol, să taci așa, să te descompui ca un rahat în soare, în speranța că nu te va observa și nu va călca nimeni în tine, ca să ți se răspândească multiplicat-instantaneu duhoarea.