Este din ce în ce mai evident că România are doar de pierdut în urma negocierilor pentru PNRR făcute de fosta guvernare, în privința agendei decarbonizării. La fel de evident este și faptul că se impune renegocierea angajamentelor asumate de țara noastră la acest capitol.
Este cel puțin neproductiv să fie pusă în vigoare Componenta C6. Energie, din cadrul Pilonului 1, respectiv eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit şi huilă, în condițiile unei crize energetice extinse la nivelul Uniunii Europene.
Mai mult decât atât, când România importă deja circa 15% din necesarul de consum, la costuri uriașe, nevoia de a conserva orice sursă de producție internă este acută! Așa cum a făcut Germania, așa cum face Portugalia
Totodată, investițiile făcute în retehnologizarea unităților de producție pe cărbune permit producția de energie la nivelul termocentralelor, cu respectarea tuturor normelor de mediu prevăzute în legislația europeană.
În aceste condiții, închiderea Termocentralei Paroșeni și a Complexul Energetic Oltenia, două unități de producție de energie electrică pe bază de cărbune, este o decizie greșită. Atât pe plan intern, în contextul în care în România prețul energiei electrice a explodat în ultimul an, cu uriașe cu uriașe consecințe economice și sociale, cât și în cel extern, luând în calcul contextul geopolitic actual.
Țara noastră poate să-și asigure independența energetică și chiar să devină furnizoare de energie pentru Uniunea Europeană!
Aceste lucruri sunt posibile dacă actualul guvern reușește să renegocieze angajamentele asumate de România în PNRR, cu privire la implementarea agendei decarbonizării.
Deputat Lucian LUNGOCI
