Vicepremierul și ministrul Transporturilor bulgar, Grozdan Karadjov, a criticat vehement România, acuzând-o de crearea de „obstacole sistematice” în dezvoltarea infrastructurii de-a lungul Dunării. Karadjov susține că Bucureștiul blochează intenționat construirea de noi poduri și legături de feribot, dorind să mențină un singur punct de trecere major: Ruse – Giurgiu.
Ministrul bulgar a subliniat că procedurile pentru al treilea pod de lângă Ruse sunt amânate de ani de zile, acuzând România de lipsă de cooperare chiar și pentru un simplu „consimțământ pe hârtie”.„Este clar că România vrea să lase un singur punct – Ruse – Giurgiu. Ei nici măcar nu sunt pregătiți să semneze un acord pentru poduri noi,” a declarat Karadjov.
omânia a condiționat în mod repetat demararea noilor poduri de dragarea Dunării de către guvernul bulgar. Totuși, îngrijorările de la București sunt de natură economică: se teme că noi poduri rutiere ar facilita accesul mărfurilor către Portul Varna, afectând astfel traficul și veniturile Portului Constanța. În paralel cu disputa privind podurile, proiectul comun FAST Danube 2, vital pentru îmbunătățirea navigației pe Dunăre, continuă să fie întârziat, deși a fost aprobat pentru finanțare europeană în cadrul Facilității Conectarea Europei (CEF), cu o valoare de aproape 230 de milioane de euro. FAST Danube 2 vizează asigurarea unei adâncimi minime de 2,5 metri și a unei lățimi a șenalului de 180 de metri pe sectorul comun româno-bulgar. Din cauza întârzierilor repetate ale Bulgariei, principala axă de transport fluvial a UE, Rin – Main – Dunăre, rămâne utilizabilă doar parțial și în condiții dificile, în special în perioadele de vară-toamnă, când debitele scad. Deși România a cerut de peste un deceniu dragarea Dunării de către partea bulgară, abia în aprilie 2025, guvernul bulgar a aprobat un acord cu administrația fluvială română pentru a lansa procedurile de achiziții publice în cadrul FAST Danube 2. Anterior, în 2022, ministrul român de atunci, Sorin Grindeanu, anunța că România a început, cu acceptul bulgar, dragarea Dunării chiar și pe sectorul gestionat de bulgari, pentru a debloca circulația navelor.
