Vaccinul împotriva rujeolei durează o veșnicie. Vaccinul împotriva varicelei este valabil până la 20 de ani. DPTD (difterie, tetanos și tuse convulsivă) necesită cinci doze înainte de vârsta de șapte ani, dar oferă protecție timp de cel puțin 10 ani.
Deci, de ce presupunem că va trebui să ne vaccinăm împotriva coronavirusului la fiecare șase luni sau la fiecare an?
Există motive pentru care persoanele ar putea avea nevoie de un rapel COVID cel puțin o dată pe an, dar și motive pentru care a treia injecție ar putea fi ultima.
Primul motiv pentru care am putea avea nevoie de o a patra (sau a cincea sau a șasea) injecție este din cauza descompunerii propriilor anticorpi și a răspunsului nostru imunitar”, a explicat dr. Oren Kobiler de la Școala de Medicină Sackler de la Universitatea din Tel Aviv.
Studii recente au arătat că vaccinul Pfizer împotriva coronavirusului se diminuează după patru până la șase luni, ceea ce îi face pe indivizi mai susceptibili la infecție. O doză de rapel face exact ceea ce sugerează numele său: ne crește anticorpii, oferind o protecție mai mare împotriva virusului.
Un alt motiv pentru care am putea avea nevoie de injecții repetate se datorează variantelor, sau ceea ce este cunoscut în termeni științifici drept “derivă antigenică”. Dacă virusul se schimbă în mod constant, vaccinurile noastre vor trebui să fie actualizate pentru a ne proteja împotriva celei mai recente amenințări.
Unii viruși nu se schimbă prea mult
Unii viruși, cum ar fi poliomielita, rujeola și oreionul, nu se schimbă prea mult, astfel încât vaccinurile continuă să fie eficiente. Gripa, pe de altă parte, se schimbă în fiecare an, așa că oamenii primesc un nou vaccin antigripal pentru a se proteja.
“Vaccinul reprezintă protecția”, a declarat profesorul Meital Gal Tanamy, șeful Laboratorului de Virologie Moleculară de la Facultatea de Medicină a Universității Bar-Ilan. “Perioada de protecție depinde de vaccin și de virus.”
“O variantă este un virus care conține mutații și, dacă are avantaje evolutive, poate prelua controlul în populație”, a spus ea, adăugând că acest lucru s-a întâmplat cu varianta Delta. “Cealaltă întrebare este cât de eficiente vor fi vaccinurile pe care le avem împotriva acestor variante”.
Coronavirusul este un virus ARN, ceea ce înseamnă că se modifică. Cu toate acestea, rata sa de mutație este de trei până la patru ori mai mică decât cea a virusului gripal, ceea ce reprezintă o veste bună pentru producătorii de vaccinuri”, a declarat Gal Tanamy.
Un alt lucru care trebuie luat în considerare este calitatea reală a răspunsului imunitar indus de vaccin.
“Dacă scopul unui vaccin este de a preveni infecția, atunci acesta trebuie să ducă la crearea unui răspuns bun al celulelor de memorie – celulele B și celulele T care sunt celule induse de vaccin, dar care rămân în corpul nostru”, a declarat Gal Tanamy.
“Dacă o persoană este infectată, aceste celule sunt activate și pot crea un răspuns rapid și eficient împotriva agentului patogen, motiv pentru care nu ne îmbolnăvim dacă suntem vaccinați.”
Vaccinul de rapel nu numai că oprește o boală gravă, dar urmărește și oprirea infecției
Întrebarea care se pune atunci este dacă obținem sau nu un răspuns bun al memoriei cu vaccinurile pe care le avem.
Lucrări recente au arătat că, chiar dacă anticorpii neutralizanți scad, vaccinul are în continuare un răspuns de memorie bun.
Și atunci de ce să iei boosterul?
Pentru că, a spus Kobiler, vaccinul de rapel nu numai că oprește o boală gravă, dar urmărește și oprirea infecției – o ștachetă înaltă pentru un vaccin.
“Majoritatea vaccinurilor sunt folosite pentru a preveni o infecție gravă, nu orice infecție”, a spus el. “Aici cerem vaccinul pentru a preveni orice boală, pentru a opri răspândirea infecției.
“Cei mai mulți oameni din lume nu au nevoie de rapel pentru a nu se îmbolnăvi de o boală gravă, dar au nevoie de el pentru a nu se îmbolnăvi de corona și a nu o transmite altor persoane.”
Gal Tanamy a subliniat că și persoanele care au primit două injecții sunt “în continuare foarte protejate împotriva bolilor grave” datorită celulelor lor de memorie.
Dar există și motive să credem că această a treia injecție ar putea fi ultima.
Multe vaccinuri pentru copii se administrează de trei ori și nu mai mult, cum ar fi vaccinul antipoliomielitic și vaccinul HPV împotriva virusului papiloma. Acesta din urmă, de exemplu, dacă este administrat după vârsta de 15 ani, necesită trei doze, la o lună și la șase luni după prima doză, iar apoi durează toată viața, din câte știu în prezent oamenii de știință.
Pandemia va deveni în cele din urmă endemică și mai puțin severă, iar nevoia de vaccinare va deveni în curând inutilă
O altă idee este că regimul de administrare ar putea fi schimbat pentru a face vaccinurile mai eficiente.
Mai multe lucrări recente sugerează, de exemplu, că vaccinul Pfizer creează o imunitate mai robustă dacă primul și al doilea vaccin sunt administrate la opt sau chiar 12 săptămâni distanță în loc de trei, a spus Kobiler.
“Acum, cu a treia doză administrată la șase luni [după a doua doză], nu sunt sigur că vom mai avea nevoie de un alt rapel”, a spus el.
Există, de asemenea, oameni de știință care cred că, la fel ca și în cazul coronavirusurilor anterioare, pandemia va deveni în cele din urmă endemică și mai puțin severă, iar nevoia de vaccinare va deveni în curând inutilă, a adăugat Kobiler.
“Sunt mai înclinat spre acest punct de vedere din cauza a ceea ce știm despre alte coronavirusuri”, a spus el. “De obicei, acestea sunt prinse la o vârstă fragedă și provoacă o boală foarte ușoară. Iar cei care sunt expuși la o vârstă fragedă au tendința de a nu se îmbolnăvi grav la bătrânețe.
În cele din urmă, fiecare rapel declanșează un răspuns imunitar mai bun, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, decât cel precedent, a precizat Gal Tanamy. Răspunsul imunitar devine “mai specific”, iar anticorpii “mai eficienți”, a spus ea.
Așadar, va trebui sau nu să ne vaccinăm pe viață împotriva COVID?
“Doar timpul ne va spune”.
Anima News
