Marea surpriză a primului tur al prezidențialelor a fost accederea în finală a doi outsideri excentrici.
Dar o surpriză la fel de mare a fost demisia, aproape imediată, a președintelui celui mai mare partid din România, Marcel Ciolacu. Candidat care nu a mers în turul II în mod neașteptat, pentru numai 2.000 de voturi lipsă.
Demisia liderului PNL, Nicolae Ciucă, nu e nici de departe atât de surprinzătoare, de vreme ce generalul a luat mai puțin de 9% din voturi, după o campanie catastrofală și cu iz penal – vorbim de panourile publicitare cu pseudo-cartea sa, plătite din bani publici.
Dar, în cazul liderului PSD, gestul este pripit și impardonabil. Niciun general, al vreunei armate (Ciucă merge aici ca exemplu doar ca glumă) nu-și părăsește postul, în timpul bătăliei. Ce rost avea să anunțe așa ceva, ÎNAINTEA turului de alegeri parlamentare, când scorul partidului ar putea fi (încă) unul bun?! Ca să-și demobilizeze oastea? Ca să-și bulverseze liderii de filiale din teritoriu?
Gestul său nu a fost unul de onoare, ci de supărare și de orgoliu rănit. Dacă pierdea în turul al doilea, n-ar fi demisionat – anunțase deja. Opus dictonului “dacă voi nu mă vreți…”, primul ministru încă în funcție a zis tuturor, înainte de vreme: dacă voi nu m-ați vrut, nu mai vreau nici eu cu voi…
S-a cerut, de anumite voci interesate, și demisia unor lideri PSD din teritoriu. La Constanța, curios, cineva care a cerut acum numai câteva luni demisia președintelui de filială USR Stelian Ion (care-și făcuse curățenie în propria ogradă) cere acum – iar – demisia președintelui PSD Constanța. Și mai curios, NU cere demisia liderului PNL local, pentru scorul rușinos al lui Ciucă. Nici al primarului catastrofă al municipiului reședință de județ, care se poză cu Ciucă, mândru nevoie mare. I-a făcut campanie în municipiu? Cucu. Poate unii se miră (vorba unei reclame la curent electric), dar prietenii știu de ce – potrivit altei reclame, la bere. De ce și-ar da Felix Stroe demisia, după ce doar ce a fost reales, de membrii PSD din județ? Și cine ar veni, chiar și interimar – ce relație ar avea acesta cu primarii/liderii de organizații din teritoriu? Răspuns: niciuna. Probabil că, după demisie, la alegeri organizate, Stroe ar câștiga iar, și fără să candideze…
Sigur că diverse “opinii” sunt dictate de poziționări, răfuieli și păreri alterate de relații personale, bani și “comenzi”, ca la Călușari. Sunt departe de a pretinde că în România există presă “independentă”. Nici în America nu există – am lucrat la două publicații de peste ocean și știu ce vorbesc. Dar a ignora ce înseamnă viața de partid și voința membrilor respectivi înseamnă ca noi, presa, să numim șefii de filiale de partid. Hai și de instituții!
Nu putem, dar măcar ceva presiune, chiar și cu acuzații nefundamentate penal și juridic, putem să facem?!
Vezi bine că da, din păcate.
Demisia?!
