Taxele par să fie o chestie serioasă pentru americani. De fapt nu par – chiar sunt.
Câteva reclame la super-expensivul Superbowl XV (fotbal american, pentru cei care se uită doar la FC Botoșani cu Clinceni) sunt pentru firme care, contra cost desigur, se ocupă să facă ordine în taxele și declarațiile fiscale ale cetățenilor. Cetățeni care păstrează orice bon, chitanță sau factură, cam cum păstrau unii de pe la noi, dar numai ca să câștige la tombola TVA-ului sau cum dracu’ se chema. Cred că nici nu se mai organizează… Oricum, era o tâmpenie. Americanii nu aruncă un bonuleț! La ei, se pot deduce taxele/TVA-ul, pentru o mulțime de chestii. La noi, pentru persoane fizice, nu se poate. Atunci, la naiba cu ele.
La americani și în alte tări civilizate, evaziunea fiscală se pedepsește drastic. Au pățit-o personalități faimoase – de la fotbaliști, la actori. La noi e o debandadă, care permite banilor negri și gri să „bufnească” mereu sub formă de vile somptuoase, mașini de lux, conturi ascunse în străinătate și vacanțe exotice. Din bani netaxați. Și vă-ntrebați de ce bugetul de stat gâfâie și nu sunt bani de pensii? Ba sunt. Pentru pensii speciale.
Reclamele de care zic, de la americani, sunt haioase. Ai zice că ăia sunt fericiți să fie fugăriți pe stradă de un birou cu un laptop pe el, din care o „duamnă” le dă sfaturi fiscale. Sau parodii care învață pensionarele să economisească bani, pentru a avea destul să angajeze un killer, să-i omoare fostul soț! În realitate, toată evidența asta, care trebuie raportată anual, e o pain in the ass. Nu oricine se pricepe s-o facă ca lumea. Iar cine a mai rămas cu un bănuț, angajează o firmă specializată. Cine nu, pune mâna pe pix și pe calculator de mână, și-ncepe să socotească.
Cât îi privește pe-ai noștri, persoane fizice și chiar unele juridice, încă îi doare la bască. La noi încă e simplu…
