Recunosc că, de cele mai multe ori, mă simt complet dezarmat în fața cocalarilor și bombardierilor, care par să fi acaparat peisajul social al acestor ani, în România. Violenți și agresivi în trafic, gălăgioși și maneliști în spațiul public, poluatori fonic și fizic, parchează unde vor, în general fac ce vor și unde vor, de la spălatul mașinii în stradă, până la aruncarea gunoiului și deșeurilor produse. Și asta nu e tot.
De data asta recentă, însă, am hotărât să reacționez corect, până la capăt. Sigur, și în alte ocazii o fac, chiar dacă fără niciun efect – mai apostrofez câte un nesimțit care parchează pe locuri rezervate pentru persoane cu handicap sau blochează strada, punând mașina de-a latul și… cam atât. Ba nu, am mai reclamat la Secția de Poliție din cartier gălagia și scandalul din piațeta de sub balcon, dar tot degeaba.
Acum însă a fost vorba de o violență fățișă, verbală și fizică – ultima, ce-i drept, doar la adresa mașinii ziarului, fără daune importante. Un „bombardier” cu BMW m-a blocat în trafic, la intarea în stațiunea Mamaia, pe motiv că nu l-am lăsat să se bage în fața mea, de pe o bandă care se termina, în sensul giratoriu. A coborât, a scuipat, a înjurat, a dat cu pumnii și picioarele în mașină, a tras de portiere – eu având cameră de bord montată, care a înregistrat totul!? Bineînțeles că n-am coborât, ușile fiind blocate și-am deschis foarte puțin geamul, cerându-i să se potolească, arătându-i și camera video. Degeaba.
El, „bombardier” în toatră regula: ”treling”, „adidași”, BMW ponosit și agresivitate cât cuprinde. Pentru cei care nu știu, nu mai dau aici toate caracteristicile unui „bombardier” veritabil (aș adăuga doar pagina de facebook, tipică, cu zeci de poze, doar el și BMW-ul). Am mai încercat o dată să explic ce-i un cocalar, conform dicționarului, și cineva m-a contrazis în comentarii pe social media, spunând că nu e, de vreme ce nu mănâncă găini moarte. Fair enough.
Deci, de data asta, m-am oprit direct la Poliția Mamaia, unde am depus plângere, însoțită de imagini video. Pe care le-am urcat și pe site-ul dedicat, al Ministetrului de Interne, recent inaugurat. În mai puțin de o lună mi s-a comunicat că respectivul a fost sancționat, conform legii, pentru ambele plângeri, fără a mi se da detalii. Probabil o amendă pentru tulburarea liniștii publice și violențe, alta pentru încălcări ale Codului Rurier. Probabil i-au luat carnetul, nefiind la prima abatere – ultima oară, pentru consum de metamfetamină…
De unde știu?! Păi, în mai puțin de o oră, după ce am postat pozele și pățania pe pagina facebook a ziarului, am primit toate detaliil, de la colegi de serviciu ai personajului: cum îl cheamă, unde lucrează în Constanța și… numărul de telefon. Detaliu important – nu pentru că l-aș fi sunat (n-aveam de ce), ci pentru că alaltăieri, după ce a primit sancțiunile contravenționale, s-a gîndit, purtat de euforie (bahică?) să mă sune noaptea și să mă amenințe. De trei ori și-a ascuns numărul, a patra oară – a uitat și i-a apărut cel… cunoscut de mine!
Acum s-a ales și cu plângere înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța… De ce v-am povestit toate astea? Nu pentru a vedea ce „erou” sunt eu, ci pentru a încuraja pe toți, inclusiv doamnele, terorizate în trafic de golani derbedei, SĂ REACȚIONEZE așa, corect, legal și fără teamă de represalii. Cu riscul amenințărilor ulterioare – și astea pot fi sancționate. Altminteri, devine din ce în ce mai mult țara lor – a grobienilor neciopliți, prost crescuți și cu tupeu de șmecheri.