În primăvara anului trecut, consilierii locali municipali constănțeni au votat împotriva proiectului de hotărâre privind trecerea în administrarea domeniului public a unui teren care face parte din taluzul cuprins între Taluzul Plajei Modern și Pescărie, strada Bucovinei. Proiectul viza ca o fâșie de teren, ce pleacă din strada Prelungirea Bucovinei și se termină în plaja Modern, să treacă din administrarea Confort Urban, pentru a fi transformată în șosea de coastă, cu acces al autoturismelor.
A fost ultima discuție pe subiectul șoselei de coastă a Constanței, care are o lungă poveste, de proporții istorice chiar. În programul de Guvernare al coaliției PNL-USR-PLUS din 2020 figura și învierea șoselei în cauză, din fostul program al… PSD, din 2016. De asemenea, în primăvara anului… 2013, erau programate o serie de lucrări, valoarea contractului de execuție ridicându-se la 11 milioane de euro. Proiectul lui Radu Mazăre avea două sensuri de mers, cu câte două benzi fiecare, bandă pentru biciclişti şi trotuar. Nici acest proiect nu a fost materializat, de altfel ideea unei astfel de rute a apărut încă din anii 1900, fiind a lui Daniel Renard, nimeni altul decât cel care a construit Cazinoul. Lunga și trista istorie a acestui proiect l-a determinat pe deputatul constănțean al AUR, Dănuț Aelenei, să se revolte: „Constanța, un proiect dorit de cetățeni dar nematerializat din cauza incompetenței clasei politice! La malul mării au existat în ultimul secol mai multe tentative de a construi o şosea de coastă, însă niciun proiect nu a fost finalizat: fie din cauza izbucnirii războiului, fie a apariţiei crizei economice sau pentru că nu a permis legislaţia.
În anii 1900, vestitul arhitect Daniel Renard, cel care a realizat Cazinoul, s-a ocupat de proiectarea unei investiţii de mare importanţă pentru oraşul de la malul mării, la iniţiativa primarului Cristea Georgescu. Conform proiectului, urma să fie lărgit Bulevardul Regina Elisabeta şi să mărească faleza existentă, luând 50 – 60 de metri din mare. Şef de lucrări a fost un alt mare specialist care şi-a pus amprenta asupra Dobrogei: inginerul Anghel Saligny. „Între 1907 – 1910, când s-a inaugurat Cazinoul, ne povesteşte arhitectul constănţean Radu Cornescu, în şedinţa comunală s-a hotărât ca actuala faleză să se continue prin Golful Pescarilor (actualul Port Tomis) de-a lungul plajei până la Plaja Tataia (acolo unde este astăzi Hotelul Militar). Numai că, odată cu venirea războiului, s-a abandonat ideea. A doua machetă a şoselei de coastă a fost realizată de inginerul topometrist Ioan Dobrescu, în iunie 1921”.
Planul şoselei de coastă, cu mici modificări faţă de cel de dinainte de război, se află acum la arhitectul Radu Cornescu. Macheta a fost achiziţionată de la un târg al colecţionarilor din Braşov. Şi cel de-al doilea proiect a rămas tot pe hârtie. La scurt timp, a venit criza economică din anul 1933 şi nu s-au mai găsit bani pentru un proiect turistic. După sfârşitul crizei, s-au auzit primele bombardamente în Constanţa. Începuse cel de-al Doilea Război Mondial. În perioada socialistă, din nou s-a luat în calcul realizarea unui drum de coastă. În dreptul Restaurantului „Zorile“ trebuia să se realizeze un cartier de locuinţe, fapt care presupunea şi amenjarea unui drum de coastă. Ideea nu a fost pusă în practică niciodată. Imediat după Revoluţie, un investitor a pus pe hârtie proiectul „Faleză 2000“. Cum nu a găsit suficienţi clienţi, ideea a fost abandonată. Legislaţia nu a permis construcţia şoselei de coastă. Ultimul proiect de realizare a unei şosele de coastă, care să lege Mamaia de Plaja Modern, aparţine fostului primar Radu Mazăre. Iniţial, proiectul realizării unei şosele de coastă s-a lovit de legislaţie, care nu permite să se construiască atât de aproape de apă. În 2007, soluţia găsită a fost chiar modificarea legii zonei costiere, amendament care nu a fost aprobat în Parlament. Apoi, municipalitatea a vrut s-o construiască pe bucăţi, însă proiectul a fost ulterior abandonat”, a transmis deputatul Aelenei.