De mai bine de-un cincinal încoace, Klaus Iohannis o tot zdruncină cu programul lui măreț pe Educație și Sănătate. În realitate, în afară de vorbe goale, a făcut rahatul praf, în amândouă.
Educația care și-a primit felația
În privința Educației, preocuparea sa e justificată: și-a dorit toată viața să fie profesor. N-a fost, dar a ajuns un meditator de-un succes monstru. Cunosc profesori care meditează la greu și nu și-au făcut nici măcar a doua casă, darămite șase. Și ca meditator – e și aici o nebuloasă: nu se cunoaște nici măcar UN SINGUR ELEV pe care să-l fi meditat ilustrul fizician, pe o rază de 200 de kilometri în jurul Sibiului. Dacă ar fi existat, acest „măcar unul” elev s-ar fi înfăloșat la presă: „Dom’ne, ce om, ce caracter, Klaus Iohannis! E-adevărat că la meditații, la el în sufragerie, mirosea mai mereu a salam săsesc prăjit, da’ ce halat deosebit de mătase avea! Cam ca pijamaua lu’ domnu’ Rareș Bogdan de Valentainsdei. Ce papuci! Ce frumos și ce rar vorbea! Ca să-nțelegi, de-aia… Plăteam două ore, cu 90 de euro ora, că omul avea cheltuieli (își construia niște case), da’ stăteam câte opt, ca să termine de vorbit. Frumos, ceva deosebit. Până la urmă am intrat decât la Craiova, la Psihologie. Că nu se cerea fizica la admitere.”
„Un subiect care a mai fost menționat, l-am prezentat chiar eu acum câteva zile – trebuie să investim în școli. Sistemul românesc de învățământ are nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne gândim doar la siguranța elevilor, este nevoie, deci, și aici de foarte multe investiții, pentru a nu avea incendii, pentru a nu avea accidente în școli, pentru a avea școli autorizate, pentru a avea elemente simple: să eliminăm încălzirea pe lemne, să eliminăm toaletele din spatele curților și așa mai departe.” Ideea de a evoca și căcăstorile din fundul curților școlilor e una lăudabilă. Accidente, da – a mai căzut câte unul în hârdău. Dar incendii la latrine – slavă Domnului, nu. A ars ce-i drept de curând o școală nou-nouță, dar asta numai pentru că bezmeticii ăia de europeni, care au dat fondurile, au încălcat normele de securitate la incendiu tipic românești, și-au băgat closetele în școală. Inimaginabil. Cum să fumeze elevii într-o școală nouă – nici nu le vine?! Nimica nu le vine. În rest – spitale, apartamente, n-au decât să ardă.
Sănătatea, pe locul al doilea. Că pe primul e fcsb
Apoi, Sănătatea. „Dacă ne gândim doar la tragicele accidente care au avut loc în ultimele luni de zile, așa ceva nu are voie să se mai întâmple!” O spune unul care s-a urcat cu picioarele pe morții de la Colectiv și și-a pus guvernul LUI, cu același ministru al Sănătății de acuma. Unul care a încercat încă de atunci să privatizeze sistemul de sănătate, în favoarea neamurilor. O spune unul care cinci ani n-a făcut nimic, decât să schieze la munte. Slavă Domnului că nu și-a rupt vreun picior, că dădea fuga în străinătate, să se opereze, cum a făcut și Băsescu.
Defrișare moarte n-are
„Și, în fine (da’ de ce în fine?!), o temă pe care am mai menționat-o și o să o mai repet. Avem nevoie de programe serioase, sustenabile pentru mediu, pentru un mediu sănătos. Chestiuni care se pot face fără complicații imense. De exemplu, programe de împădurire”. Asta înseamnă că nici comisioanele și contribuțiile de la Holzindustrie Schweighofer din Viena nu mai sunt ce erau odată… Fiindcă șase case se fac cu cherestea, cherestea multă. Zeci de mii de hectare de pădure intră la o singură casă, se știe. În alta a intrat și Raiffeisen Bank, cu un sediu, într-o vreme. Bine, aia nu era din meditații, era dintr-o retrocedare frauduloasă. Fiindcă, cine n-are o mătușă Tamara, are măcar niște părinți în Germania și niște pile la primărie.
În rest, noi să fim sănătoși. Ferească Dzeu să ajungem prin spitalele atinse de reforma radicală propusă de Iohannis, de cinci ani încoace.
