Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, a comentat ce a spus fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, referitor la ideea celebrării Paștelui de către ortodocși, în același timp cu catolicii și protestanții.
„Cred că nu știe ce spune. Noi respectăm toate cele trei condiții de la Sinodul I Ecumenic, înscrise într-un canon, al sărbătoririi Paștelui, adică să fie după echinocțiul de primăvară, după Paștele Evreilor și după lună plină. Dacă una din aceste condiții nu se împlinește, se amână o lună, ca să fie toate împlinite. De aceea, perioada la care variază data Paștelui este de cinci săptămâni. Catolicii, în primul rând, au uneori Paștele înainte de Paștele Evreilor. Adevărat este că noi sărbătorim Paștele după calendarul neîndreptat, că așa a hotărât Sinodul de la Constantinopol, când s-a îndreptat calendarul în partea de Răsărit, în partea de Apus s-a îndreptat calendarul în secolul al XVII-lea, dar acolo este Paștele adevărat, unde vine Sfânta Lumină”.
„Au catolicii Sfânta Lumină? N-au. Au alții? N-au. Toți se adună la Lumina ortodocșilor și strigă adevărata Lumină a ortodocșilor, dar nu îndrăznesc să vină, că este greu la ortodocși, că sunt posturi mari, aspre, mătănii, rânduieli de slujbă mai lungi, le place să proclame într-un cuvânt, dar este greu să ții rânduiala că cere jertfă multă. Totul este simbol, au Lumină materială. Lumina care coboară la noi este realitate, nu simbol. Nu vreau să îi judec, că nu este treaba mea, doar îi compătimesc”, a mai adăugat Arhiepiscopul Tomisului.
Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi a aberat, printr-o postare pe Facebook, ca BOR să celebreze Paștele în același timp cu catolicii și protestanții. I s-a găsit să-i țină isonul controversatul „intelecutal” Adrian Papahagi și și mai controversatul Cristian Preda, băsist notoriu.
Metoda stabilirii procesului prin care se calculează data variabilă a Paștelui a fost stabilită în anul 325 e.n., în cadrul Sinodului Ecumenic de la Niceea. Determinarea datei pornește de la doua fenomene naturale importante: echinocțiul de primăvară, ce are loc pe 21 martie, și luna plină următoare. În cazul în care echinocțiul are loc într-o zi de sâmbătă și coincide cu luna plina, atunci Paștele poate fi serbat chiar a doua zi, duminică. Dacă Paștele iudaic (14 Nisan) cade duminică, Paștele creștin va fi sărbătorit următoarea duminică.
